Bine de ştiut. Ce înseamnă turbocompresor şi compresor volumetric

Distribuie:
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Ambele piese mai sunt încă larg răspândite în prezent. Cel mai mult pentru folosirea unor turbocompresoare modificate optează atelierele de tuning. Anume acestea adaugă un surplus considerabil de putere automobilelor.

Compresoarele mecanice sau volumetrice sunt o alternativă ceva mai ieftină, însă care are mai multe dezavantaje şi nu sunt aşa de compacte ca şi prima piesă. Acestea se pot regăsi pe majoritatea autoturismelor şi camioanelor produse până în prezent.

Însă iată ce este important să cunoaşteţi despre aceste componente:

Turbocompresor

Este un dispozitiv folosit, atât la motoarele pe benzină cât şi la cele diesel, pentru a creşte puterea unui motor cu ardere internă. A apărut în prima fază la începutul anilor 1900 pe marile motoare diesel navale, iar în producţia automobilelor de serie a intrat la începutul anilor ’60, în gama celor de la General Motors.

mccchip-dkr-audi-s8plus-stage3-9

De remarcat că în Formula 1 turbocompresorul a ajuns datorită inginerilor de la Renault, maşinile din respectiva perioada având motoare V6 de 1.500 cmc şi puteri de până la 1.500 CP (!) la versiunile de calificări.

Principiul de funcţionare este extrem de simplu. Turbocompresorul este alcătuit dintr-un ax care la cele două capete ale sale are un sistem de palete, un compresor şi o turbină, solidare cu axul.

Turbina este pusă în mişcare de gazele de evacuare din colectorul de evacuare (eşapament), mişcarea acesteia fiind transmisă compresorului care introduce aer sub presiune în cilindri.

Cantitatea de aer astfel mărită faţă de un motor aspirat (fără turbo), permite dozarea unei cantităţi mai mari de combustibil în camerele de ardere, rezultând creşterea puterii motorului în cauză.

O caracteristică importantă a motoarelor dotate cu turbocompresor este că turbinele au o inerţie proprie, ceea ce duce la un timp de răspuns (turbo-lag) între solicitare (prin apăsarea pedalei de acceleraţie) şi intrare în funcţiune.

Acest timp de răspuns a fost întotdeauna o preocupare majoră pentru inginerii motorişti, astfel încât s-au introdus turbine mai mici (inerţii mai mici), turbine cu geometrii variabile, etc. La maşinile moderne, acest neajuns al timpului de răspuns a fost drastic îmbunătăţit.

O observaţie extrem de importantă se impune în utilizarea maşinilor turbo, pentru a le prelungi durata de viaţă: având în vedere vitezele extreme de rotaţie (circa 150.000 rpm!), turbinele se încălzesc până la 800-900 grade Celsius, astfel încât, după o utilizare susţinută, va recomandăm să lăsaţi motorul la ralanti 2-3 minute pentru răcirea acestor dispozitive. În caz contrar, durata lor de viaţă va scădea simţitor.

Compresor volumetric (mecanic)

O altă metodă de creştere a puterii motoarelor cu ardere internă este aceea de a utiliza un compresor volumetric. Spre diferenţă de turbocompresor, acesta este acţionat mecanic direct de către motor prin intermediul unei curele, unui lanţ sau a unei cascade de pinioane.

Avantajul cel mai mare este acela că funcţionarea lui nu mai este supusă unor timpi morţi ca şi în cazul turbocompresorului (turbo-lag) fiindcă turaţia sa este direct proporţională cu turaţia motorului de îndată când acesta este pornit, iar dezavantajul cel mai mare este acela că pentru a fi pus în mişcare, compresorul volumetric consumă din puterea motorului.

Un alt dezavantaj este acela că, prin comprimarea aerului, acestuia îi creşte temperatura ceea ce face ca randamentul termic să fie afectat.

Inventat la mijlocul secolului 19 de fraţii Roots, compresorul volumetric a fost prima dată folosit în aplicaţii auto de către Gottlieb Daimler în 1885 iar prima maşină dotată cu compresor a apărut în 1921 la Salonul auto de la Berlin.

Poate şi din această cauza acest dispozitiv este şi acum popular în gama de maşini Mercedes-Benz.

Sursa: Autovit


Distribuie:
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Articole relaționate