Oficial: România intră în spațiul Schengen terestru din 2025! Ce este Schengen și ce beneficii oferă
Astăzi dimineața, 12 decembrie 2025, în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) a Consiliului UE, în unanimitate s-a decis ridicarea controalelor la frontierele interne terestre cu România și Bulgaria începând cu 1 ianuarie 2025. Acest pas important finalizează intrarea deplină a celor două țări în spațiul Schengen.
Mai devreme, din 31 martie 2024, au fost eliminate controalele la frontierele maritime şi aeriene.
Signed and sealed — dear Bulgarian and Romanian friends, welcome to the Schengen zone! 🥳 pic.twitter.com/QJbCqLcLYx
— Hungarian Presidency of the Council of the EU 2024 (@HU24EU) December 12, 2024
Fully in Schengen – where you belong.
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) December 12, 2024
Gata! S-a decis!
— Roberta Metsola (@EP_President) December 12, 2024
România și Bulgaria vor adera pe deplin la spațiul Schengen la 1 ianuarie 2025.
Felicitări popoarelor din ambele țări care au muncit din greu și cu perseverență. pentru acest lucru.
Un Schengen mai puternic înseamnă o Europă mai sigură și mai unită 🇪🇺🇷🇴
Ce este și de ce se numește astfel?
Spațiul Schengen („Tratatul de la Schengen”) este o zonă de circulație liberă în Europa, conformă cu Acordul de la Schengen.
Prin Acordul de la Schengen semnat în mica localitate luxemburgheză Schengen la data de 14 iunie 1985, Belgia, Franța, Germania, Luxemburg și Țările de Jos au convenit să renunțe treptat la controlul de la frontierele comune și să introducă libera circulație pentru toți cetățenii statelor membre semnatare, ai altor state membre sau ai unor terțe țări.
Statele membre Schengen
Spațiul Schengen este unul dintre pilonii proiectului european. Dreptul la libera circulație în UE pentru cetățenii europeni a devenit realitate la intrarea în vigoare a acordului (26 martie 1995), când controalele la frontiere au fost eliminate în interiorul acestei zone.
Toate statele UE fac parte din Schengen cu excepția Irlandei, care a ales să nu devină membră, și a Ciprului, care ar trebui să se alăture spațiului Schengen în viitor.
Patru țări din afara UE – Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein – au aderat, de asemenea, la spațiul Schengen. Numărul total de state, cu România și Bulgaria, s-a ridicat la 29.
Schengen: scop și beneficii
Aproximativ 3.5 milioane de persoane traversează în fiecare zi o frontieră internă a UE. Libera circulație poate implica, în practică, drepturi diferite pentru diferite categorii de persoane, de la turiști la familii.
Toți cetățenii UE pot rămâne în alt stat membru ca turiști până la trei luni cu un pașaport sau un card de identitate valabil. De asemenea, aceștia pot lucra și locui într-un alt stat membru cu dreptul de a fi tratați în același mod precum cetățenii țării respective. Antreprenorii beneficiază de libertatea de stabilire în statul pe care îl aleg, iar studenții au dreptul de a studia în orice stat membru.
Închiderea frontierelor interne ale UE ar avea costuri importante și ar împiedica traficul transfrontalier pentru cel puțin 1.7 milioane de persoane.
Garantarea securității în spațiul Schengen
Normele Schengen elimină controalele la frontierele interne, armonizând și consolidând în același timp protecția frontierelor externe ale zonei!
După intrarea în spațiul Schengen, oamenii pot călători dintr-un stat membru în altul fără a fi supuși controalelor la frontieră (ca regulă generală). Autoritățile naționale competente pot, totuși, să verifice persoanele fizice la frontierele interne sau în apropierea acestora, în cazul în care informații din cadrul poliției justifică temporar intensificarea supravegherii!
Schengen include și o politică comună în domeniul vizelor pentru sejururi scurte în cazul cetățenilor din afara UE și ajută statele participante să își unească forțele în lupta împotriva criminalității, cu ajutorul cooperării polițienești și judiciare. Sistemul de Informații Schengen a fost consolidat pentru a oferi cetățenilor europeni mai multă siguranță.
Frontiere interne și externe
Creșterea fluxurilor migratoare înregistrate în UE în 2015 și preocupările sporite privind securitatea, inclusiv cele referitoare la activitățile teroriste și infracționale grave de natură transfrontalieră, au afectat funcționarea regulilor Schengen, lucru care a dus la reintroducerea controalelor la frontiere de către mai multe state membre. Iar izbucnirea pandemiei de COVID-19 în 2020 a împins la rândul ei câteva state să reintroducă controlul intern la frontiere, pentru a încerca limitarea răspândirii virusului.
Parlamentul European a criticat în mod repetat continuarea controalelor la frontierele interne în spațiul Schengen și dorește permiterea acestora doar ca măsură de ultimă instanță. Printr-o rezoluție din 17 aprilie 2020, Parlamentul a îndemnat statele membre să adopte numai măsuri absolut necesare și proporționale atunci când introduc sau prelungesc controalele la frontierele interne, subliniind nevoia de a se reveni la o zonă Schengen complet funcțională.
În decembrie 2021 Comisia Europeană a propus revizuirea regulilor ce guvernează spațiul Schengen, pentru a se asigura că reintroducerea controalelor interne rămâne o măsură de ultimă instanță și pentru a încuraja folosirea unor măsuri alternative, cum ar fi controale specifice de poliție și o cooperare îmbunătățită a forțelor de poliție.
Deputații europeni au obiectat în repetate ocazii împotriva reintroducerii frecvente a controalelor, care împiedică libera circulație a persoanelor în UE. Astfel, Parlamentul a aprobat actualizarea normelor Schengen în aprilie 2024, stabilind termene clare pentru controalele la frontierele interne. Consiliul și-a dat aprobarea în mai 2024.
În conformitate cu noile norme, statele Schengen pot răspunde unei amenințări grave la adresa ordinii publice sau a securității interne, de exemplu în ceea ce privește terorismul, criminalitatea organizată sau circulația neautorizată bruscă la scară largă a resortisanților țărilor terțe, prin autorizarea controalelor temporare la frontieră pe o perioadă de maximum doi ani, cu o posibilă prelungire suplimentară de un an.
În cazul unei urgențe de sănătate publică care afectează mai mulți membri în același timp și pune în pericol funcționarea întregului spațiu Schengen, Comisia poate autoriza controale la frontieră în mai multe state pentru perioade de șase luni. Înainte de a lua decizia de a reintroduce controalele la frontieră, statul membru trebuie să evalueze eficacitatea, proporționalitatea și efectele secundare ale unei astfel de decizii și, după șase luni, să elaboreze o evaluare a riscurilor. Atunci când un stat a notificat altor state intenția sa de a reintroduce controalele la frontieră, Comisia poate lansa consultări între statul respectiv și vecinii săi.
Provocări și reacția UE
Gestionarea migrației și securitatea frontierelor externe reprezintă o provocare pentru Europa. Aproximativ 1.83 de milioane de treceri ilegale au fost detectate la frontierele externe ale UE în 2015. Deși această cifră a scăzut la aproximativ 355.300 în 2023, UE încearcă să consolideze controalele la frontierele externe și să reacționeze mai eficient de cererile de azil.
Aceste provocări au generat evoluții considerabile în politica de gestionare a frontierelor, cum ar fi crearea de instrumente și agenții: Sistemul de Informații Schengen, Sistemul de Informații privind Vizele, Agenția Europeană pentru Frontieră și Coastă (Frontex) și un sistem de înregistrare a intrărilor și ieșirilor la frontierele externe ale zonei Schengen.
Pentru a opri – înainte de a ajunge în UE – infractorii, teroriștii sau orice alte persoane care prezintă riscuri, călătorii care nu au nevoie de viză vor fi verificați pe viitor înainte de a ajunge în UE cu ajutorul sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile. ETIAS ar trebui să devină operațional la mijlocul lui 2025.
În paralel, deputații europeni au aprobat planuri de a acorda Agenției de Frontieră și Coastă a UE un corp permanent de 10.000 de polițiști de frontieră până în 2027, pentru a spori securitatea Europei.
Cmentariile sunt închise