Expert: În cel mult 10 ani numărul de maşini în Moldova va ajunge la două milioane

Distribuie:
  •  
  •  
  •  
  • 1
  •  
  •  

Ambuteiajele pe străzile municipiului Chișinău devin din ce în ce mai insuportabile pentru că pe an ce trece numărul de vehicule care le exploatează nu scade, ci creşte. Chiar recent v-am comunicat că în ţara noastră sunt deja înregistrate oficial peste un milion de autovehicule şi cifrele continuă să se schimbe.

Care este cauza și ce urmează de făcut pentru a mai elibera presiunea din trafic ne spun experţii de la IDIS „Viitorul” în câteva opinii.

Numărul de autovehicule în prezent este de peste cinci ori mai mare față de sfârșitul anilor ’80 (destrămarea URSS), când numărul lor se ridica la 226.000, inclusiv cele înregistrate în stânga Nistrului. Dinamica mașinilor procurate de moldoveni arată practic o dublare a numărului total la fiecare 15 ani şi respectiv, următoarea dublare până la două milioane mijloace de transport se va realiza mult mai repede, în cel mult 10 ani, spun experţii.

Creșterea numărului de mașini este realizată practic pe aceeași infrastructură rutieră de acum 30 de ani, iar cel mai afectat este municipiul Chișinău, unde presiunea pe infrastructura drumurilor a crescut de 5-10 ori de la independență, unul dintre motivele pentru care drumurile nu vor fi niciodată ideale pe termen lung aşa cum ne-am dori să le vedem.

Chiar și cu acest număr impresionant de mijloace de transport, la capitolul automobile pe cap de locuitor, ţara noastră este cu mult sub media Europeană și chiar și a țărilor din regiune. Însă dacă la alte capitole nu ne prea grăbim cu apropierea de Europa, atunci la capitolul de autoturisme totul merge strună și în maxim 10 ani am putea atinge un nivel european.

În 2016, Republica Moldova avea 190 automobile la 1.000 de locuitori, iar în mai 2019 a atins deja nivelul de 220 de automobile. Astfel, dacă ritmul se menţine, chiar în acest an vom mai bate un record: numărul de mașini la 1.000 de familii va depășii cifra de 500 unități, ceea ce înseamnă că fiecare a doua familie va dispune de un automobil. În context, într-o perioadă foarte scurtă se va depăşi nivelul României şi se merge rapid spre o medie europeană, afirmă experţii!

De ce Moldova nu se isprăvește cu ambuteiajele și ce urmează de făcut? Câteva răspunsuri şi opnii le-a formulat în particular economistul Veaceslav Ioniţă:

  • O mică abatere lirică

În 2008 pentru prima dată am mers la o școală auto să învăț șofatul, pentru obținerea permisului de conducere. Am avut parte de un profesor extraordinar care a reușit să mă învețe arta conducerii, dar cel mai mult îl stimez pentru sfaturile de viață care mi le-a dat. După ce am finalizat instruirea el mi-a spus următoarele: dn. Ioniță, în viața aceasta aveți nevoie de două sfaturi: a) evitați cercul de la Gara Feroviară, b) și Cercul de la ”TUTUN CTC” (intersecția Ismail & Calea Moșilor).

Au trecut 10 ani de atunci, iar sfaturile lui devin din ce în ce mai actuale.

  • Problema Gâtului de la Carafă

Oricine știe: cât de mare nu ar fi o carafă de apă, dar lichidul din ea curge cu viteza permisă de gâtul subțire. În urbanistică aceasta se cheamă problema Gâtului de Carafă: altfel spus – viteza de deplasare pe un drum este egală cu viteza de deplasare pe cel mai îngust segment.

Anume aceasta este problema sensului giratoriu de la Gara Feroviară. Trei artere ale capitalei (bd. Negruzzi, bd. Cantemir şi str. Abișoara) cu un număr total de opt benzi coagulează într-o singură arteră – bd. Gagarin cu câte trei benzi pe sens. Și seară de seară ai același ambuteiaj de mașini, care de pe trei străzi importante ajung pe o singură stradă în drum spre sectorul Botanica și ieșirea de Est a Chișinăului.

  • Problema intersecțiilor de un singur nivel

Nodul rutier de la TUTUN CTC are a două problemă majoră urbană. Două fluxuri importante de mașini de pe două artere principale ale orașului se intersectează la același nivel, când ar trebuie să fie cel puțin două niveluri: poduri, estacade, benzi intrare/ieșire, toate pentru fluidizarea traficului. Drept consecință: blocaje, riscuri de accidente și polițiști mereu în alertă în zonă.

FOTO: publika.md

  • Utilizarea contrar destinației a benzilor rutiere

Aici exemplul clasic este o stradă principală a orașului, Bănulescu Bodoni, care are teoretic trei benzi de circulație, iar în realitate doar una, deoarece restul de două segmente importante de drum sunt ocupate de mașinile parcate nereglementar.

Conform unui studiu mai vechi al IDIS „Viitorul”, datorită ambuteiajelor, pierderile pe oră la un km de drum depășesc 20.000 de lei. Dumneavoastră știţi că construcția unui m² de drum costă minim de 10 ori mai mult față de un m² de parcare? Cea mai săracă țară din Europa își permite să parcheze mașinile pe locuri, construcția cărora este de minim 10 ori mai scumpă decât construcția unei parcări!

  • O soluție simplă: interzicerea virării la stânga

Multe orașe, pentru fluidizarea traficului, au interzis pe anumite străzi sau porțiuni de stradă virarea la stânga. Parțial acest lucru este implementat și în municipiul Chișinău pe bd. Ștefan cel Mare (str. Eminescu, str. Armenească, etc.), dar vreau să mă opresc pe un caz ieșit din comun: intersecția Alecu Ruso şi Dimo.

Str. Alecu Ruso este o arteră strategică a mun. Chișinău, care leagă sectorul Ciocana de restul orașului. Din acest motiv au și fost cheltuiți zeci de milioane de lei pentru modernizarea ei și majorarea numărului de benzi până la 6, câte 3 în ambele direcții. Însă toată această investiție este anulată de permisiunea de a vira spre stânga, în special dinspre sectorul Râșcani spre Ciocana.

Seară de seară poți urmări același tablou. Din trei benzi spre Ciocana, funcțională este doar una, deoarece o bandă este ocupată de staționarea transportului în comun, iar alta de 1-2 mașini care virează la stânga. De traficul care se desfăşoară în fiecare dimineaţă nu mai vorbim. Care este sensul reparației și suplinirea străzii până la trei benzi într-o singură direcție, dacă ai problema Gâtului de la Carafă pe segmentul bd. Moscova – str. Dimo?

Zilnic mii de şoferi se înghesuise pe o singură bandă pentru a se deplasa spre cel mai populat sectorul al capitalei, iar pe banda din dreapta sunt 2-3 mașini care virează la stânga. Pentru cele 2-3 mașini există soluția bd. Moscova – str. Miron Costin, cu virare doar spre dreapta. Prima soluție simplă și fără costuri, care ar permite fluidizarea traficului urban: interzicerea virării la stânga pe arterele principale ale orașului, evident atunci când există soluții alternative pentru cei care au nevoie la stânga.

Vezi şi: (video) ONG-urile de mediu din Moldova, îngrijorate de o inițiativă legislativă cu privire la importul unor vehicule


Distribuie:
  •  
  •  
  •  
  • 1
  •  
  •