(foto) Un pionier al motorsportului: Bugatti Type 32 „Tank” a participat acum 100 de ani în prima şi singura sa cursă
Bugatti este cunoscut în întreaga lume pentru inginerie vizionară și design ingenios, iar marca sărbătorește în aceste zile centenarul oficial al debutului în curse a uneia dintre cele mai inovatoare mașini ale sale – Type 32, botezat şi „Tank”. Această mașină de curse urma să pună bazele inovațiilor aerodinamice în sportul cu motor, câștigându-și porecla nu numai pentru forma sa, ci și pentru niturile și șuruburile sale vizibile.
Ocazie a fost Marele Premiu al Franței din 2 iulie 1923, locul unde se află orașul Tours din frumoasa Vale a Loarei, unde 300.000 de spectatori s-au adunat pentru a se bucura de un eveniment care promitea o mulțime de emoție cu cifră octanică mare de la o serie de mașini de curse de ultimă generație. Cu toate acestea, automobilul care a atras cea mai mare atenție a fost unul îndrăzneț.
Ceea ce a atras imediat atenția a fost caroseria sa în formă de aripă inspirată de avion, rezultat al convingerii lui Ettore Bugatti că aerodinamica avansată va avea un rol din ce în ce mai important de jucat în îmbunătățirea performanței mașinilor de curse. Deși sub „piele” s-a bazat în mare parte pe un Type 30 – cu motorul său de 2.0 litri şi cu opt cilindri (circa 90 CP) – carenajul neobișnuit, ampatamentul relativ scurt și ecartamentul îngust au însemnat că arăta cu totul deosebit decât orice altceva era pe grilă, făcând furori printre fanii care urmăreau.
Mașina a beneficiat de numeroase soluții inginerești, tehnici și design. Avea un șasiu suspendat și frâne hidraulice frontale, în timp ce o transmisie cu trei viteze + marșarier era montată în format transaxle. Deloc surprinzător, o astfel de mașină neortodoxă a fost foarte mult în centrul atenției, remarcându-se printre cele cu norme de design utilizate pe scară largă și recunoscute instantaneu, care erau tipice la acea vreme pentru o mașină implicată în motorsport.
În total au fost construite cinci Type 32 – un prototip plus cele patru mașini care au participat la Grand Prix-ul cu 35 de tururi istovitoare, pe un circuit de 22.83 kilometri de drumuri publice, pe o distanță totală de puțin sub 800 de kilometri. Dintre aceste patru mașini, cea mai de succes a fost pilotată de pilotul francez Ernest Friderich, care a finisat pe locul al treilea, în șapte ore și 22.4 secunde, cu o viteză medie de puțin peste 112 km/h.
Aceasta a fost singura apariție a modelului într-un Grand Prix, deoarece Bugatti s-a concentrat în schimb pe dezvoltarea emblematicului Type 35. Acest legendar Bugatti a prezentat o serie de idei noi – inclusiv introducerea jantelor din aliaj – și s-a bucurat de un succes fenomenal, câștigând Grand Prix World Championship în 1926.
În ciuda carierei sale scurte în curse, Type 32 s-a dovedit un exercițiu de neprețuit pentru Bugatti, iar multe dintre lecțiile învățate au fost aplicate ulterior. În special, credința că eficiența aerodinamică ar putea juca un rol atât de esențial și decisiv a fost dovedită în mod concludent într-o altă mașină de curse, a cărei caroserie raționalizată și închisă i-a adus numele de „Tank” – 57G. Aceasta a dominat cursele de anduranță pentru o perioadă glorioasă în anii 1930, asigurând victoria în Marele Premiu al Franței din 1936 și chiar mai ales în Le Mans în 1937, demonstrând că viziunea lui Ettore Bugatti, realizată pentru prima dată în „Tancul” Type 32 din 1923, s-a dovedit corectă.
Până în prezent, Type 32 este încă recunoscut instantaneu de mulți fani ai sporturilor cu motor, o creație iconică și inovatoare Bugatti. Această capodoperă Bugatti se află astăzi la Musée National de l’Automobile din Mulhouse, Franța, și poate fi văzută în continuare concurând la anumite curse istorice.
GALERIE FOTO:
Cmentariile sunt închise