(foto/video) Bugatti Type 41 Royale – cel mai luxos automobil din lume din anii 1920

De Alex Pe 10 aprilie 2020

Cu Type 41 Royale, în 1926, Bugatti a prezentat cel mai puternic, cel mai mare și mai luxos automobil din lume, caracterizat prin putere inimaginabilă și echipamente opulente. Pentru Ettore Bugatti, Royale a fost punctul culminant al creației sale. Un vehicul care nu cunoștea concurenți în ceea ce privește performanța, calitatea și imaginea. Un vehicul pentru împărați, regi și regine. Pur și simplu „Royale” – regal.

Cu un ampatament de 4.3 metri și o lungime de peste șase metri, Royale a fost cea mai mare, cea mai puternică și mai magnifică mașină construită vreodată în Molsheim. Cu un preț de cel puțin 100.000 de Reichsmarks, acesta a fost de aproximativ trei ori mai scump decât limuzinele similare de la alți producători și a depășit prețul altor vehicule Bugatti de aproximativ 10 ori!

Clienții selectați primeau în schimb doar un șasiu cu trenul de rulare şi grila de radiator iconică în formă de potcoavă. Așa era obișnuit la acea vreme că, firme independente și celebre ateliere de caroserie, cum ar fi Kellern & Cie, Weymann, Binder, Bugatti, Weinberger şi Park Ward, au avut grijă să le facă un corp după moftul proprietarilor.

Fondatorul companiei, Ettore Bugatti, a investit mult timp și bani în dezvoltarea acestei maşini, implicându-se în totul şi în totalitate.

Bugatti Type 41 Royale Coupe de Ville by Binder (#41111) ‘1931 – produs într-un singur exemplar

Bugatti Type 41 Royale Victoria Cabriolet by Weinberger (#41121) ‘1931 – produs într-un singur exemplar

Bugatti Type 41 Limousine by Park Ward (#41131) ‘1933 – produs într-un singur exemplar

Bugatti Type 41 Royale Coupe by Kellner (#41141) ‘1931 – produs într-un singur exemplar

Bugatti Type 41 Royale Double Berline de Voyage (#41150) ‘1931 – produs într-un singur exemplar

Totul despre vehicul a fost unic: un motor de aeronavă pe care fondatorul companiei Ettore Bugatti l-a proiectat în 1927 la comanda guvernului francez a servit ca un plan pentru unitatea ce urma să fie instalată sub capotă – la acel moment cu un volum de 14.7 litri și 300 CP. Dar sub capota lungă a modelelor Type 41 Royale urma să se găsească un benzinar cu opt cilindri în linie şi volum de 12.8 litri, de asemenea cu 300 CP la activ. Cu el în funcţiune, maşina care putea cântări până la 3.5 tone (în funcție de corp), putea fi accelerată până la aproximativ 200 km/h!

Motorul a rămas totuşi discret în fundal: se putea roti numai până la 1.800 rpm. Un sistem de lubrifiere cu un carter uscat se ocupa de pomparea a 23 de litri de ulei în punctele necesare, iar alţi 43 de litri de lichid de răcire menţineau temperatura în echilibru. Un arbore vertical conecta arborele cotit și arborele cu came împreună, în timp ce arborele cotit lung era așezat/sprijinit pe nouă lagăre cu rostogolire sau cu alunecare. Unitatea extraordinară avea nevoie şi de spațiu – erau necesari doi lăcătuși pentru a debloca și plia capota foarte lungă.

Un ambreiaj uscat multi-disc era implicat în transmiterea puterii către roţile spate printr-o cutie de viteze manuală cu trei trepte. Bugatti a mai dublat numărul de componente ale suspensiei eliptice pe axe pentru a obține mai mult confort. Jantele din aliaj solid asigurau că tamburii mari de frână nu se supraîncălzesc, iar rezervorul de 200 de litri asigura o autonomie suficientă.

Primul prototip a fost construit în anul 1926, dar s-a bazat pe un ampatament mai lung și pe un motor mai mare, cel cu un volum de 14.7 litri. Se numea Bugatti Type 41 Royale Torpedo Packard – prima mașină din serie pe acest șasiu, care, după ce a supraviețuit unei serii de reîncarnări corporale (patru la număr), s-a transformat în cele din urmă în Bugatti Type 41 Royale Coupe Napoleon în 1930 (vezi cum arată mai jos).

Din momentul în care a fost construit, acest Type 41 a servit ca maşină personala a lui Ettore Bugatti pâna la moartea sa în 1947.

Iată şi o altă interpretare pe acelaşi şasiu: Bugatti Type 41 Royale Coupe Weymann (#41100) ‘1929 – produs într-un singur exemplar. Ulterior a fost înlocuită cu altă caroserie după ce Ettore Bugatti a făcut un accident adormind la volan când se deplasa de la Paris în Alsacia

Abia în 1932 Bugatti a vândut primul Royale industriașului parizian Armand Esders. Un corp extrem de elegant de tip roadster, realizat cu forţele lui Jean Bugatti (fiul lui Ettore, în imagini), acoperea şasiul şi motorul cu opt cilindri pe deasupra. Deoarece Armand Esders îşi dorea să conducă vehiculul său doar pe timp de zi, roadster-ul nu a fost dotat cu faruri, ceea ce îi oferea un aspect mai elegant.

Cumpărată ulterior de la Esders de politicianul francez Raymond Patenôtre, mașina a primit o nouă caroserie de la Henri Binder (vezi cum arată mai sus).

Alte trei vehicule cu corpuri diferite au ajuns în mâinile clienților. În general, un Cabriolet, o limuzină Pullman, o limuzină de călătorie cu un top pliabil și o limuzină cu două uși au fost construite în anii următori. Iar în Coupe Napoleon, în acea perioadă, pasagerul putea comunica cu șoferul printr-un interfon electric!

Royale este singurul vehicul Bugatti care avea şi rămâne să aibă un ornament pe capota. Este vorba despre mascota unui elefant dansator, proiectat de fratele decedat al lui Ettore, Rembrandt Bugatti, un artist și sculptor cunoscut.

În ciuda caracteristicilor sale extraordinare, Royale nu a continuat să fie un succes economic. Criza economică globală și urmările acesteia i-au făcut pe potențialii cumpărători să se abțină de la achiziţii. Până în 1933, doar șase modele au fost construite şi doar patru dintre ele au fost vândute. Ettore Bugatti era transportat cu un Royale sau îl conducea personal. Soția sa a preferat, de asemenea, un Royale ca mijloc de transport.

Vestea bună este că toate vehiculele au reuşit să supraviețuiască, încă mai există astăzi, inclusiv două în Cité de l’Automobile, Schlumpf Collection, în Mulhouse, Franța, și unul la sediul Bugatti din Molsheim. Fiecare dintre cele șase vehicule Royale poate fi considerat ca fiind unul dintre cele mai exclusiviste și scumpe vehicule din lume. Dacă una dintre ele ar fi scoasă la vânzare prin licitație ar putea fi cea mai scumpă mașină din lume!

Reuniunea unică a celor şase în cadrul Pebble Beach Concours d’Elegance, ediţia 1985:

Deși Bugatti nu a reușit să vândă multe maşini Royale, construcția modelului a fost încă un succes. Bugatti a modificat motoarele cu opt cilindri care fuseseră deja produse pentru a le folosi pentru un nou proiect – ca unități de propulsie pentru trenurile expres pentru căile ferate franceze. În doar nouă luni, Bugatti a dezvoltat un tren expres bazat pe motoarele uriașe.

Din 1935 până în 1958 aceste motoare au fost utilizate în noua unitate multiplă cu patru osii pe care Bugatti a dezvoltat-o pentru calea ferată de stat ETAT, cunoscută astăzi sub numele de SNCF. În funcție de versiune, pentru un SNCF XB 1000 erau necesare de la două până la patru astfel de motoare uriașe, cu 200 CP fiecare. În timpul primelor încercări un tren a atins 172 km/h – fiind primul tren modern de mare viteză.

SNCF a comandat un total de 79 de astfel de vehicule feroviare cu motoare Royale, care ofereau o putere extremă fără vibrații.

Preluarea articolelor de pe www.autoblog.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației, iar în cazul portalurilor informaționale trebuie indicat și linkul direct (ACTIV) la sursă în lead. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu redacţia AutoBlog.MD. Materialele de pe www.autoblog.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova.

Vezi şi: