În Moldova vor apărea zone cu emisii reduse și va fi limitat accesul vehiculelor poluante
În această dimineață, Cabinetul de Miniștri de la Chișinău a aprobat o hotărâre privind introducerea unui Regulament pentru monitorizarea și gestionarea calității aerului atmosferic. De implementarea sa se va ocupa Ministerul Mediului.
Problema principală soluționată prin implementarea proiectului Hotărârii Guvernului privind monitorizarea și gestionarea calității aerului atmosferic constă în îmbunătățirea calității aerului atmosferic prin reglementarea funcționării a două sisteme integrate: Sistemului Național de Inventariere a Emisiilor de Poluanți Atmosferici (SNIEPA) și Sistemului Național de Monitorizare și Gestionare Integrată a Calității Aerului (SNMGICA), precum și aprobarea metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului și a planurilor de menținere a calității aerului, care va stabili mecanismul comun pentru elaborarea acestor planuri și prin urmare, identificarea acțiunilor care vor minimiza poluarea aerului la nivel local și național.
La momentul actual, în Republica Moldova, NU se implementează măsuri de reducere a poluării, abordate la nivel local, orientate pe tipul poluării și sursa poluării!
Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății circa 70% din populația urbană respiră aer poluat și doar circa 10% din populația totală a lumii respiră aer, calitatea căruia este în limitele acceptabile. Aerul poluat este al doilea factor de risc pentru bolile netransmisibile, iar Republica Moldova se clasează printre țările cu cea mai înaltă rată a mortalității generale în regiunea europeană, determinată de aceste boli!
Calitatea necorespunzătoare a aerului, caracteristică nivelului ridicat de poluanți, are și un impact economic considerabil – duce la creșterea costurilor medicale, la reducerea productivității muncii, provocă daune solului, culturilor agricole, pădurilor, lacurilor și râurilor. Cu toate că poluarea aerului este deseori asociată cu vârfuri și episoade de poluare, expunerea pe termen lung la doze mai mici de poluanți constituie o amenințare și mai gravă la adresa sănătății umane și a naturii.
În Republica Moldova, calitatea aerului este monitorizată zilnic, folosind informații de la 17 stații de monitorizare, pe baza prelevării manuale a probelor. Doar municipiile Chișinău, Bălți, Bender, Tiraspol și Rîbnița, fiind cele mai mari centre industrializate, sunt acoperite de sistemul de monitorizare.
În anul 2022, cu suportul Guvernului Germaniei a fost instalată prima stație de monitorizare automatizată de tip trafic în mun. Chișinău. Alte două stații de monitorizare automatizată sunt situate la Rezina (Mateuți) și Leova – stația de control asupra poluării transfrontaliere, unde se fac observații privind calitatea aerului atmosferic conform Programului comun pentru observări și evaluarea transferului poluanților la distanțe mari în Europa. Astfel, țara noastră nu este acoperită în totalitate cu măsurări ale calității aerului, sistemul de monitoring fiind învechit și fragmentat, iar datele obținute în procesul de monitorizare/inventariere nu reflectă situația reală în sector.
O sursă principală de poluare și emisii – transportul auto
Totuși, datele existente scot în evidență faptul că sursele principale de poluare a aerului atmosferic în Republica Moldova sunt: sursele staționare (fixe), care includ centralele termoelectrice (CET-urile), cazangeriile individuale, întreprinderile industriale (evacuări ale poluanților în procesul de producere); sursele mobile, care includ transportul auto, feroviar, aerian, fluvial și tehnica agricolă, precum și transferul transfrontalier al noxelor.
Principalii poluanți rezultați din aceste surse, care se iau în considerare în procesul de evaluare a calității aerului sunt: oxizii de carbon, formaldehida (CH₂O); dioxidul de sulf (SO2), dioxidul de azot (NO2) și oxizii de azot (NOx), particulele în suspensie (PM10 și PM2,5), plumbul (Pb), benzenul (C6H6), monoxidul de carbon (CO), arsenul (As), cadmiul (Cd), nichelul (Ni) și benzo(a) pirenul (B(a)P).
Necesitatea elaborării și aprobării proiectului Hotărârii Guvernului privind monitorizarea și gestionarea calității aerului atmosferic rezultă din obiectivul de a crea un sistem integrat de monitorizare și management al calității aerului, precum și de a reduce emisiile de poluanți atmosferici, conform prevederilor Strategiei de Mediu pentru anii 2024-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.409/2024.
Scopul noilor reguli – prevenirea și înlăturarea pericolelor generate de emisii
Proiectul propus, fiind un document axat în primul rând pe crearea Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului și instituționalizarea funcțiilor de evaluare, monitorizare și gestionare a calității aerului atmosferic la nivel național, cu scopul de a preveni și înlătura pericolul asupra sănătății umane și mediului, nu va avea impact asupra activității de întreprinzător.
Măsurile care urmează a fi prevăzute în planurile de calitate și de menținere a calității aerului, elaborate în comun de către subdiviziunile teritoriale ale Agenției de Mediu și autoritățile publice locale, nu presupun efecte negative asupra activităților antreprenoriale, acestea fiind corelate cu planurile de amenajare a teritoriului și planurile urbanistice, având ca prioritate asigurarea menținerii calității aerului.
Printre aceste măsuri se numără: extinderea spațiilor verzi, introducerea zonelor cu emisii reduse și limitarea accesului vehiculelor poluante în unele zone urbane, stimularea utilizării transportului public, dezvoltarea infrastructurii pentru vehicule electrice și biciclete, izolarea termică a clădirilor publice, dezvoltarea zonelor de acces pentru pietoni prin amenajarea de trotuare și alei pietonale, salubrizarea eficientă a străzilor și altele.
Măsurile stabilite în proiect vor avea mai multe efecte pozitive:
- reducerea poluării aerului atmosferic și a mediului în ansamblu;
- datele obținute în urma monitorizării calității aerului vor fi folosite pentru a planifica acțiunile necesare reducerii nivelului de poluanți atmosferici, inclusiv prin dezvoltarea parcurilor și a spațiilor verzi;
- reducerea emisiilor de poluanți atmosferici va contribui la diminuarea efectelor de eutrofizare și acidifiere a ecosistemelor acvatice;
- reducerea suprafețelor de vegetație afectate de ploile acide;
- introducerea zonelor cu emisii reduse și limitarea accesului vehiculelor poluante în unele zone urbane vor contribui atât la îmbunătățirea calității aerului, cât și la protejarea ecosistemelor urbane, prin reducerea impactului negativ asupra plantelor, animalelor și habitatelor sensibile.
Cmentariile sunt închise