Înalta Curte din Londra (High Court) a pronunțat recent o decizie istorică, dând câștig de cauză în mare măsură marilor producători auto acuzați că ar fi instalat dispozitive ilegale de manipulare a emisiilor (așa-numitele „defeat devices”) pe vehiculele lor diesel. Hotărârea vine în cadrul unui litigiu fără precedent, numit litigiul „Pan-NOx Emissions”, care reprezintă cea mai mare acțiune de grup (group action) din istoria juridică engleză, reunind peste 1.6 milioane de reclamanți.
Procesul axat pe probleme juridice specifice s-a desfășurat în perioada octombrie 2025 – martie 2026 împotriva a cinci pârâți principali (Lead Defendants): Mercedes-Benz, Ford, Nissan, Renault și mărcile Peugeot și Citroёn (deținute de grupul Stellantis). Judecătoarea Sara Cockerill a precizat într-o declarație și un rezumat al hotărârii că a respins majoritatea acuzațiilor principale formulate împotriva producătorilor ale căror vehicule au fost examinate în cadrul procesului.
Definiția legală a dispozitivelor de manipulare și respingerea jurisprudenței europene
Corelând reglementările privind standardele Euro 5 și Euro 6b, judecătoarea Sara Cockerill a stabilit că un dispozitiv de manipulare (defeat device) acoperă exclusiv acele dispozitive care detectează un test de emisii și funcționează obiectiv cu scopul intenționat și/sau nepermis de a determina sistemul de control al emisiilor să funcționeze mai eficient atunci când sesizează că este supus unui ciclu de testare, comparativ cu modul în care ar funcționa pe șosea. Astfel, instanța a considerat că nu este suficient ca reclamanții să demonstreze doar că strategiile contestate au redus eficacitatea sistemelor de control în afara condițiilor de testare pentru oxizii de azot.
În luarea acestei decizii, instanța britanică a refuzat să urmeze jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJEU) ulterioară perioadei de tranziție IPCD. Judecătoarea a argumentat că deciziile CJEU păreau să conțină erori și că instanța engleză, având la dispoziție o cantitate uriașă de probe faptice și expertize tehnice, a avut un acces mai bun la materialul relevant pentru a interpreta corect reglementările privind emisiile.
Avocații reclamanților, cum este Martyn Day de la casa de avocatură Leigh Day, au criticat interpretarea considerabil mai restrânsă a legii, afirmând că Marea Britanie devine singurul loc semnificativ din Europa unde constructorii pot vinde mașini cu astfel de dispozitive.
Constatările instanței pe eșantionul de 20 de mașini și al doilea proces din octombrie
Litigiul s-a concentrat pe analizarea unui eșantion de 20 de mașini. Deși producătorii au obținut o victorie majoră, judecătoarea a făcut totuși constatări nefavorabile privind anumite strategii specifice. A fost identificat un dispozitiv pentru temperatura lichidului de răcire la unele mașini Mercedes-Benz (despre care compania a precizat că afecta doar un vehicul din patru și a fost remediat printr-o actualizare de software din decembrie 2015, fără a reduce eficacitatea sistemului), precum și o strategie privind modul de ardere (combustion mode) utilizată la unele vehicule Peugeot-Citroёn.
Din acest motiv, producătorii auto se vor confrunta cu un al doilea proces programat să înceapă în luna octombrie 2026. Această nouă etapă judiciară va determina consecințele eventualelor încălcări ale regulilor de emisii, dacă au fost încălcate legile privind aerul curat și dacă vreunul dintre reclamanți are dreptul la daune sau compensații financiare.
Decizia recentă vizează direct testele efectuate pe cei cinci constructori, dar se va aplica și altor aproximativ 800.000 de cereri similare implicate în 13 grupuri de procese care vizează în total 14 producători auto, printre care Jaguar Land Rover, Toyota, Vauxhall-Opel și BMW.
Reacțiile industriei, ale reclamanților și ecoul scandalului Dieselgate
Purtătorii de cuvânt ai Mercedes-Benz și Ford au salutat decizia, Ford subliniind că s-a dovedit că nu a folosit dispozitive interzise, în timp ce Mercedes și Stellantis au precizat că își evaluează opțiunile pentru a ataca prin apel singurele constatări nefavorabile. Reprezentanții Renault Group au anunțat că vor urmări recuperarea cheltuielilor de judecată de la asigurătorii instituționali și fondurile de hedging care au finanțat aceste cereri în speranța unui câștig financiar.
De cealaltă parte, reclamanții și grupuri ecologiste precum „Mums for Lungs” (prin vocea lui Jane Dutton) s-au declarat dezamăgiți, menționând că peste 7 milioane de mașini diesel din Marea Britanie emit noxe în exces.
Scandalul „Dieselgate” a izbucnit inițial în septembrie 2015, când Volkswagen a admis că a instalat software-uri ilegale pe milioane de mașini, plătind penalități de peste 32 de miliarde de euro, în special în SUA. Ceilalți constructori au susținut ferm că cazurile lor sunt fundamental diferite de frauda Volkswagen și că sistemele pot funcționa legitim diferit în anumite condiții de drum.
Având în vedere miza uriașă de miliarde de lire sterline, judecătoarea Cockerill a catalogat drept o certitudine faptul că se vor face încercări de apel împotriva deciziei sale.
Cmentariile sunt închise