Studiu: Cât de poluat este Chişinăul? Iată cum se vede din satelit şi care e impactul noxelor de la maşini

Pentru prima dată în Moldova, în parteneriat cu Agenția Spațială Europeană (ASE), a fost realizat un studiu pentru cartografierea poluării aerului în Chișinău și în întreaga țară, folosind datele de observare a Pământului. Studiul a fost realizat în perioada instituirii măsurilor de restricție, în contextul COVID-19, însă acoperă și seturi de date istorice complexe (începând cu anul 2017).

Astfel, a fost posibil de a estima impactul COVID-19 asupra poluării aerului și în ce măsură restricțiile au venit la pachet sau nu cu niveluri mai scăzute de poluare atmosferică, în special în zonele urbane și industriale dense.

Calitatea aerului este influențată de activitatea umană, transport, producția industrială și sursele naturale de poluanți, iar tendința istorică este că poluarea aerului a crescut în timp, în special în zonele dens populate și industriale.

Aceeași tendință a fost valabilă și în cazul Moldovei – o concentrație mai mare de poluanți este observabilă doar în capitală și în apropierea centralelor electrice mari. Cu toate acestea, situația generală a poluării aerului în Moldova s-a dovedit a fi una favorabilă, în special în comparație cu alte țări europene (și în special în contextul COVID-19), inclusiv Ucraina, România și altele.

Echipa de cercetare a folosit datele obținute prin satelit, furnizate de Sentinel 5P – bazat pe o tehnologie de ultimă oră, dotat cu cele mai noi utilaje pentru măsurători atmosferice, pentru a analiza principalii poluanți atmosferici: ozon (O₃), dioxid de azot (NO₂), dioxid de sulf (SO₂), pulberi în suspensie (PM10 și PM2.5).

Iată câteva constatări-cheie:

• Per ansamblu, nivelul de poluare a aerului în Moldova, văzut din spațiu, este relativ scăzut în comparație cu alte țări europene și cu vecinii noștri, fiind în mare parte în limitele ghidului privind calitatea aerului al Organizației Mondială a Sănătății.
• Concentrațiile de dioxid de azot în Moldova sunt în general scăzute. Acest poluant atmosferic provine în principal de la autoturisme și alte autovehicule, de asemenea, rafinarea petrolului și metalelor, producerea de electricitate, industria ușoară și alimentară. Acesta afectează rezistența sistemului respirator la infecții bacteriene și virale.Au fost constatate valori ridicate la Chișinău și în jurul acestuia, în jurul graniței cu Ucraina, în special acolo unde este amplasată centrala electrică Cuciurgan, precum și în jurul municipiilor Tiraspol și Rîbnița. Regiunile Chișinău, Bender și Bălți au cele mai ridicate niveluri medii de poluare cu dioxid de azot.
• Valorile dioxidului de sulf sunt, în general, scăzute în toată țara, cu o creștere modestă doar în jurul capitalei. Acest poluant este în mare parte legat de centralele electrice pe bază de cărbune, procesele industriale sau alte activități de ardere a combustibililor fosili. Potrivit cercetării, cantitatea de dioxid de sulf în aer atinge cote maxime în perioada de iarnă, crescând de obicei de la cinci la zece ori în comparație cu vara, din cauza sezonului de încălzire. În ceea ce privește impactul asupra sănătății, expunerea scurtă la o concentrație ridicată de dioxid de sulf poate provoca dificultăți respiratorii grave (cei mai afectați sunt bolnavii de astm, copiii, persoanele în etate și cele cu boli respiratorii cronice), în timp ce expunerea îndelungată la o concentrație scăzută poate duce la infecții ale căilor respiratorii.
• Distribuția monoxidului de carbon este relativ similară în toată Moldova, în regiunile Bender, Cahul, Glodeni și Chișinău, unde se înregistrează cele mai mari concentrații medii. Poluantul este un produs de ardere incompletă a combustibilului în vehicule, încălzire, centrale electrice pe bază de cărbune, eliminarea deșeurilor și arderea biomasei. Poluarea din zona Cahul se explică prin prezența în imediata apropiere a celei mai mari fabrici siderurgice românești (Combinatul Siderurgic Galați). Monoxidul de carbon este un gaz toxic, letal în concentrații mari, afectând sistemele respiratorii și cardiovasculare. La concentrații relativ scăzute, provoacă dificultăți de respirație, capacitate fizică redusă, migrene, greață, printre alte simptome.

Poţi citi studiul complet şi vedea mai multe hărţi aici.

Vezi şi: