Vineri, 22 decembrie, a fost semnat Memorandumul de înțelegere la nivel înalt între Uniunea Europeană și Republica Moldova privind hărțile indicative ale Rețelei transeuropene de transport (TEN-T) din Republica Moldova.
Documentul a fost semnat online de către ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, și directorul general al Direcției Generale pentru Mobilitate și Transport a Comisiei Europene (DG MOVE), Magda Kopczynska.
Acordul va contribui la asigurarea coerenței dintre rețeaua transeuropeană de transport a UE și rețeaua de transport a Moldovei și subliniază importanța conectivității și dezvoltării infrastructurii sustenabile de transport între țara noastră și țările vecine ale UE.
Hărțile orientative ale Rețelei transeuropene de transport includ coridoare europene de transport către Republica Moldova și Ucraina. Astfel, Coridorul nord-baltic a fost extins prin Lvov şi Kiev până la Mariupol; Coridorul baltic-Marea Neagră – Marea Egee a fost extins prin Lvov, Cernăuţi (România şi Moldova) până la Odesa; iar prin Lvov vor trece coridoarele Baltic-Adriatic şi Rin-Dunăre.
Aceasta înseamnă că două segmente de drum R7 (Soroca-Drochia-Costești, frontieră cu România) și R30 (Anenii Noi-Căușeni-Ștefan Vodă, frontieră cu Ucraina) vor face parte din rețeaua transeuropeană de drumuri. La fel, tronsoanele de cale ferată Chișinău-Căinari–Basarabeasca și Bălți-Ocnița vor fi parte a rețelei TEN-T.
Includerea rutelor logistice în rețeaua TEN-T va contribui la atragerea investițiilor europene pentru modernizarea infrastructurii de transport și va elimina obstacolele existente în desfășurarea operațiunilor logistice.
Amintim că, conform Planului indicativ investițional în rețelele TEN-T, elaborat de Comisia Europeană și Banca Mondială, pentru conectarea Republica Moldova la rețeaua TEN-T, este necesară implementarea a 17 proiecte în valoare de circa 917 milioane de euro. Din totalul proiectelor, 12 sunt prevăzute pentru reabilitarea și reconstrucția drumurilor, un proiect este destinat căilor ferate și unul pentru dezvoltarea infrastructurii în Portul Internațional Liber Giurgiulești. De asemenea, se planifică crearea a trei centre logistice la Bălți, Chișinău și Giurgiulești.
Se planifică asigurarea conexiunii țării noastre la rețeaua TEN-T până în 2030, proiectele urmând să fie finanțate din bugetul național, cu sprijinul parțial al UE, instituțiilor financiare internaționale și companiilor private.
Vezi și:
Cmentariile sunt închise