(doc) Regulamentul TEN-T revizuit va impune o viteză minimă pentru circulația trenurilor, inclusiv în Moldova

Acum ştirile şi articolele noastre sunt şi pe Telegram! ABONEAZĂ-TE!
Le puteţi şi comenta acolo 😉
Abonaţii văd şi conţinut exclusiv!

Acum câteva ore, Parlamentul European și Consiliu European au ajuns la un acord politic provizoriu cu privire la regulamentul revizuit care stă la baza rețelei transeuropene de transport (TEN-T).

S-a convenit intensificarea în mod semnificativ a eforturilor de construire a unei rețele TEN-T durabile și reziliente, inclusiv prin stimulente puternice pentru a spori utilizarea unor forme de transport mai durabile și pentru a îmbunătăți multimodalitatea – practica combinării modurilor de transport pentru o singură călătorie – în cadrul sistemului european de transport.

Textul convenit reduce proiectele de infrastructură de transport cu Rusia și Belarus și în schimb consolidează legăturile de transport cu Ucraina și Moldova. Noua legislație vizează crearea unei rețele de transport fiabile, fără întreruperi și de înaltă calitate, care să asigure o conectivitate durabilă în întreaga Europă, fără întreruperi fizice, blocaje și legături lipsă.

Țara noastră urmează să se integreze în reţeaua feroviară trans-europeană TEN-T. În următorii ani, este planificată tranziţia la ecartamentul european, dar până atunci trenurile vor circula pe boghiuri duble.

Conform Planului indicativ investițional în rețelele TEN-T, elaborat de Comisia Europeană și Banca Mondială, pentru conectarea Republica Moldova la rețeaua TEN-T, este necesară implementarea a 17 proiecte în valoare de circa 917 milioane de euro. Din totalul proiectelor, 12 sunt prevăzute pentru reabilitarea și reconstrucția drumurilor, un proiect este destinat căilor ferate și unul pentru dezvoltarea infrastructurii în Portul Internațional Liber Giurgiulești. De asemenea, se planifică crearea a trei centre logistice la Bălți, Chișinău și Giurgiulești.  

Se planifică asigurarea conexiunii țării noastre la rețeaua TEN-T până în 2030, proiectele urmând să fie finanțate din bugetul național, cu sprijinul parțial al UE, instituțiilor financiare internaționale și companiilor private.

Regulamentul TEN-T revizuit va stabili obiective obligatorii, printre care:

  • Liniile de cale ferată pentru călători din rețeaua centrală TEN-T și din rețeaua centrală extinsă trebuie să permită trenurilor să ruleze cu 160 km/h sau mai rapid, până în 2040.
  • Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) trebuie implementat pe întreaga rețea TEN-T, ca sistem european unic de semnalizare în Europa, pentru ca transportul feroviar să devină mai sigur și mai eficient. În consecință, sistemele naționale preexistente „clasa B” trebuie dezafectate progresiv; acest lucru va stimula industria europeană să investească în ERTMS.
  • Până în 2040, se dezvoltă zone de parcare sigure și securizate pe rețeaua rutieră centrală și pe rețeaua rutieră centrală extinsă a TEN-T, în medie la fiecare 150 km. Acest lucru este esențial pentru asigurarea siguranței și a unor condiții de muncă adecvate pentru conducătorii auto profesioniști.
  • Aeroporturile mari, care se confruntă anual cu peste 12 milioane de pasageri, vor trebui să fie conectate pe calea ferată pe distanțe lungi, ceea ce reprezintă un pas important în direcția îmbunătățirii conectivității și accesibilității pentru pasageri și a consolidării competitivității transportului feroviar în raport cu zborurile interne.
  • Numărul terminalelor de transbordare trebuie să evolueze în conformitate cu fluxurile de trafic actuale și preconizate și cu nevoile sectorului. De asemenea, trebuie îmbunătățită capacitatea de manipulare a terminalelor de marfă. Acest lucru, pe lângă faptul că permite circulația trenurilor de 740 m în întreaga rețea, va contribui la transferul mai multor mărfuri către moduri de transport mai durabile și va da un impuls sectorului european al transportului combinat (utilizarea unor combinații precum transportul feroviar și rutier pentru transportul de mărfuri).
  • Toate cele 430 de orașe mari situate de-a lungul rețelei TEN-T (inclusiv Chișinăul, când va fi în rețea) vor trebui să elaboreze planuri de mobilitate urbană durabilă pentru a promova mobilitatea cu emisii zero și cu emisii scăzute. 
  • Spațiul maritim european vizează integrarea spațiului maritim cu alte moduri de transport în mod eficient, viabil și durabil. În acest scop, vor fi modernizate rutele de transport maritim pe distanțe scurte și vor fi create altele noi, în timp ce porturile maritime vor fi dezvoltate în continuare, precum și conexiunile lor cu hinterlandul.

În plus, legăturile de transport cu țările terțe învecinate vor fi îmbunătățite prin integrarea Ucrainei, a Moldovei, precum și a celor șase parteneri din Balcanii de Vest în coridoarele europene de transport nou înființate.

Pentru a asigura finalizarea la timp a rețelei – până în 2030 pentru rețeaua centrală, 2040 pentru rețeaua centrală extinsă și 2050 pentru rețeaua globală – acest acord include, de asemenea, o mai bună guvernanță, de exemplu acte de punere în aplicare pentru principalele tronsoane transfrontaliere și alte tronsoane naționale specifice de-a lungul celor nouă coridoare europene de transport. Acest lucru, împreună cu o mai mare aliniere între planurile naționale de transport și de investiții și obiectivele TEN-T, va asigura coerența atunci când se stabilesc priorități pentru infrastructură și investiții.

Următoarele etape

Acordul politic la care s-a ajuns trebuie acum adoptat în mod oficial. După finalizarea acestui proces de către Parlamentul European și Consiliu, noile norme vor fi publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și vor intra în vigoare 20 de zile mai târziu.

Lansarea noii TEN-T și a celor nouă noi coridoare europene de transport va fi o temă esențială în cadrul Zilelor Conectării Europei, care vor avea loc la Bruxelles în perioada 2-5 aprilie 2024, manifestarea emblematică a mobilității europene.

Regulamentul TEN-T revizuit face parte din Pactul verde european, strategia de creștere pe termen lung a UE pentru ca UE să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050.

Vezi și:

Revizuirea TEN-T 2023 – Anexa I: Hărți ale rețelelor centrale și centrale cuprinzătoare, extinse

Revizuirea TEN-T 2023 – Anexa II: lista nodurilor rețelei transeuropene de transport

Revizuirea TEN-T 2023 – Anexa III: Coridoarele europene de transport

Revizuirea TEN-T 2023 – Anexa IV: Extindere indicativă către țările învecinate UE

Cmentariile sunt închise