(video) În Kiev se vinde un GAZ-23 Volga din anii 60 cu 140000 de dolari! Iată de ce costă atât

Există o serie de versiuni foarte rare ale legendarului model GAZ-21 Volga, a căror mențiune provoacă o bătaie rapidă a inimii în rândul fanilor produselor Uzinei de Automobile Gorki. Acestea includ mașini timpurii cu un motor cu supapă inferioară, modificaţii cu o transmisie automată și chiar versiuni cu volan pe partea dreaptă.

Cu toate acestea, cel mai special dintre toate este pe bună dreptate GAZ-23 Volga cu un motor V8, cunoscut în popor drept „догонялка” (maşină dedicată urmăririlor). Anume un astfel de exemplar în stare imaculată este de vânzare în prezent într-un showroom din Kiev, Ucraina.

De menţionat că nu este o capsulă a timpului, ci un exemplar profund restaurat. Investiţiile se doresc întoarse prin preţu-i de tocmai 140.000 de dolari!!!

Potrivit lui Roma Urraco, un entuziast auto originar de peste Nistru, cel care a mers să filmeze acest automobil cu doar 1.000 de km parcurşi, modelul în cauză ar fi fost făcut în perioada anilor 1962-1970 în doar 603 exemplare, spun istorici şi experţi din industria auto sovietică (o statistică oficială nu există). Până în prezent dacă s-au păstrat 20-30 de exemplare. Unul dintre ele iată că a fost găsit întâmplător de el într-o încăpere de vânzare a maşinilor rulate din cadrul unui mare showroom.

Automobilul din imagini a fost produs în anul 1962 şi în scurt timp va împlini 60 de ani de la „naştere”. Oficial, în documente care nu erau făcute publice anterior, GAZ-23 era numită o mașină care poate dezvolta o mare viteză sau un vehicul de escortă, fiind de fapt o versiune mai puternică a modelului GAZ-21, făcută pentru KGB și alte servicii speciale ale URSS și din alte ţări socialiste.

Astfel de modele nu au ajuns să se vândă în perioada URSS nici unei persoane particulare, nici „po blatu” şi nici chiar unei categorii de cetăţeni recunoscuţi, indiferent de meritele lor în patrie.

Dezvoltarea lui GAZ-23 pe baza noului GAZ-21 a început în 1959 de un grup de ingineri condus de Boris Akimovich Dehtyar. Ca unitate de propulsie a fost folosit motorul ZMZ-23 (benzinar, V8, 5.5 litri, 195 CP), un agregat uşor modificat care se găsea pe GAZ-13 „Chaika”, dar cu unele diferențe adaptative.

Cutia de viteze automată se deosebea doar prin unitatea de schimbare a treptelor: dacă pe GAZ-13 se utilizau butoane, atunci pe GAZ-23 există un levier pe coloana de direcţie, realizat stilistic sub forma celui de pe GAZ-21 cu transmisie automată. Tracţiunea maşinii este pe puntea din spate.

Caroseria sa a fost ranforsată serios, pe lângă nişte lonjeroane faţă mai rigide și o grilă de radiator complet originală, care diferă ca formă de cea a modelului GAZ-21, pentru instalarea unui radiator mai mare, făcut pe baza celui de pe GAZ-13, dar din nou cu propriile sale caracteristici.

Spre deosebire de GAZ-21, greutatea acestei versiuni era cu peste 300 de kg mai mare şi se datora în mare parte balastului (o placă de plumb) instalat în portbagajul unor exemplare pentru a îmbunătăţi distribuţia greutăţii pe punţi (însă dacă au mai rămas în prezent existente astfel de maşini sau măcar cu suport pentru acest balast nu se cunoaşte).

Conform altor informații, instalarea balastului era deja efectuată local, iar în rol intrau borduri sau alte greutăţi. De asemenea, capacul portbagajului avea un mecanism special de blocare din habitaclu, care bloca deschiderea sa din exterior.

Datorită condițiilor climaterice dure din actuala Federaţie Rusă, sistemul de frânare a fost modificat semnificativ – mașina a primit noi tamburi de frână fabricaţi conform unei tehnologii originale, plăcuțe de frână cu rezistență crescută la uzură şi un cilindru principal al frânei hidraulice cu o construcţie originală (preluat de la GAZ-21 cu transmisie automată, dar făcut similar cu cel de pe GAZ-13). S-a folosit şi un lichid de frână original ASK pe bază de alcool izoamilic într-un amestec cu ulei de ricin. Un amplificator pentru frâne nu a fost niciodată instalat pe model.

Suspensia i-a fost, de asemenea, modificată. Pe puntea din faţă erau instalate din uzină nişte arcuri ranforsate cu un diametru mai mare, iar suspensia spate erau compusă din arcuri originale cu foi îngroşate până la 6.5 mm (6 mm pe GAZ-21) şi din nişte amortizoare cel mai probabil preluate de la modelul timpuriu GAZ-21, care avea unele supape mai puternice, preluate la rândul lor de la GAZ-12.

Odată cu instalarea motorului în formă de V, s-a pus şi problema instalării a două conducte de eșapament de la galerii și a două tobe. Unele dintre mașini aveau două terminaţii individuale, altele una singură, dar dublă. Erau şi exemplare care aveau doi acumulatori instalaţi sub capotă. Conform unor informaţii, la o astfel de soluţie se apela pentru instalarea de echipamente suplimentare de comunicare în portbagaj.

Cu toate aceste modificări în dotare, rezultatele testelor au arătat că GAZ-23 putea dezvolta o viteză maximă de peste 170 de km/h, deşi în fişa tehnică este indicată cifra de 160 km/h (GAZ-21 putea rula cu maxim 130 km/h). Acceleraţia de pe loc şi până la 100 de km/h de asemenea a fost semnificativ îmbunătăţită: doar 16 secunde vs 18 de cât avea nevoie un GAZ-13 şi de tocmai 34 de secunde necesare unui GAZ-21 obişnuit!

Pe lângă versiunea de bază GAZ-23, uzina producătoare a lansat şi modelul GAZ-23A1 cu echipamente speciale în dotare standard și GAZ-23B cu un decor interior îmbunătățit.

În plus, există informații despre existența unui număr foarte mic de GAZ-23 în caroserie GAZ-22 (break). Se menționează că o astfel de mașină a funcționat în departamentul de proiectare și experimentare al GAZ drept mașină pentru filmări cu capacități dinamice ridicate, capabilă să ajungă rapid în fața unei coloane de vehicule testate şi să fie astfel pregătită pentru a lua imagini.

Pe lângă faptul că a servit în agenții de securitate de stat, GAZ-23 a fost utilizat pe scară largă pentru a escorta coloane cu limuzine guvernamentale Chaika și ZiL, precum și pentru a patrula cu viteză mare. Cât priveşte exemplarul din acest articol, acum câțiva ani a trecut printr-un proces de restaurare completă, fiind înnoită caroseria, habitaclul și părţile-componente tehnice originale.

Preluarea articolelor de pe www.autoblog.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației, iar în cazul portalurilor informaționale trebuie indicat și linkul direct (ACTIV) la sursă în lead. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu redacţia AutoBlog.MD. Materialele de pe www.autoblog.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova.