(video) La mulți ani, Transfăgărășan! Celebrul traseu există de 50 de ani. Scurt istoric
Cu timpul a fost apreciat drept unul dintre cele mai frumoase drumuri din lume și asta l-a făcut o carte de vizită a României. Vorbim despre Transfăgărășan, cunoscut și drept traseul DN 7C, care începe de la est de Sibiu și ajunge până în Pitești.
Astăzi, 20 septembrie 2024, se împlinesc exact 50 de ani de la inaugurarea sa.
Transfăgărășan este drumul printre munții Făgărașului, ce începe din localitatea Bascov, județul Argeș și se termină în apropierea localității Cârțișoara, județul Sibiu.
Cu o lungime de aproximativ 152 mm, parte a DN 7C, drumul face legătură între cele două provincii istorice Muntenia și Transilvania.
De-a lungul acestei rute au fost construite diferite locații care oferă cazare la cele mai înalte standarde și la prețuri competitive.
Istoric
Cei mai mulți dintre noi cunosc faptul că idea construcției unui drum peste munții Făgărașului i-a aparținut lui Ceaușescu. Realitate este că existau schițe și planuri realizate înainte de 1960, care conțineau detaliile unui drum printre munții Făgărașului. Însă proiectul a fost abandonat deoarece bugetul de atunci nu suporta o asemenea cheltuială. Dar ideea a fost reluată după finalizarea lucrărilor la hidrocentrala de la Vidraru.
După invazia Cehoslovaciei, în anul 1968, s-a pus problema unui drum strategic, dar în zona munților Cernei și Mehedinţi.
În această perioadă, Nicolae Ceaușescu a descoperit planurile inițiale și a hotărât construcția unui drum cu o singură bandă care să asigure preluarea masei lemnoase a pădurilor Făgărașilor și o rută între sudul și centrul țării.
Lucrările au demarat în decembrie 1969, din ambele capete de la sud, cu implicarea geniștilor din cadrul Regimentului 1 Râmnicu Vâlcea, iar de la nord cei de la Regimentului 52 Alba Iulia. Acestora li s-au alăturat lucrători civili atrași în special de salariu destul de consistent pe vremea aceea, de aproximativ 6000 de lei românești.
În anul 1971, Ceaușescu a schimbat planurile și drumul a devenit un drum național cu două benzi, iar zona munților Făgăraș ar fi trebuit să devină o stațiune a sporturilor de iarnă cu peste 100 km de pârtii de schi și de bob, patinoare și hoteluri.
Proiectul s-a împotmolit din cauza lipsei acute de fonduri sau îndreptarea acestora către alte lucrări considerate la acel timp de strictă necesitate. Drumul ce unduia pe lângă crestele Făgărașilor înghițise bani cu lopata.
În partea sudică drumul a fost construit pe drumurile forestiere care existau deja în jurul lacului, iar pe Valea Caprei era amenajat un drum forestier de aproximativ 10 km.
Deschiderea drumului
Lucrările trebuiau finalizate în 1973, dar condițiile meteo nefavorabile și greutatea traseului au amânat finalizarea cu un an. Drumul a fost deschis pe 20 septembrie 1974, la inaugurare fiind prezent și Ceaușescu. Inițial, ruta alpină avea să poarte numele său, dar acesta a refuzat și astfel denumirea a devenit Transfăgărășan.
Însă inaugurarea nu a fost a traseului gata complet. A urmat asfaltarea drumului, care a durat patru ani! Ruta de azi, așa cum o știm noi, a fost finalizată în anul 1980.
Construcția drumului a cerut și jertfe omenești atât din partea militarilor, cât și a civililor. Datele oficiale vorbesc despre 40 de oameni care și-au dat viață pentru construcția Transfăgărășanului.
În memoria acestora și a celor care au participat la construcția rutei s-au construit două monumente: Poarta Geniștilor (coata 1200) și Poarta Întâlnirii (cota 1600).
Drumul propriu-zis
Am prezentat în introducere că ruta montană Transfăgărășan începe imediat după municipiul Pitești. De fapt, în accepțiunea celor mai mulți începe undeva în apropierea localității Căpățâneni (DN 7C, km 35), ultima localitate din județul Argeș situată pe DN 7C și se termină la intersecția acestuia cu DN 1.
De la Căpățâneni până la Piscul Negru sunt 69 (DN 7C, km 104) de kilometri, de aici până la tunel (DN 7C, km 116+300) sunt 12.3 km, tunelul are 884 de metri, iar de la ieșirea din tunel mai sunt 35 de kilometri până la DN 1. Distanța totală este astfel de 117,184 km.
Cea mai înaltă altitudine la care ajunge drumul este de 2042 metri (în zona tunelului de la Bâlea), fiind situat după Transalpina care are o altitudine maximă de 2145 metri.
Drumul mai are 833 de podețe și 28 de viaducte.
Tunelurile de pe Transfăgărășan
Odată cu pornirea lucrărilor la ruta printre munții Făgărașului, o problemă a constituit-o vârful Paltinu. Astfel s-a luat hotărârea de a săpa un tunel. Tunelul are o lungime de 884 de metri, o lățime de 6 metri și o înălțime de 4.4 metri, fiind construit la kilometrul 116+360 în anul 1972, fiind cel mai lung tunel și tunelul situat la cea mai mare altitudine din România. În anul 1974, la inaugurare a funcționat în incinta acestuia și o instalație de iluminat care nu mai există.
Pe ruta Transfăgărășan mai sunt alte patru tuneluri:
- la km 57+465, de 15.95 metri lungime și șase metri lățime, construit în anul 1962;
- la km 57+600, de 51.47 metri lungime și 6.2 metri lățime, construit în anul 1962;
- la km 60+700, de 117.10 metri lungime și șase metri lățime, construit în anul 1962;
- la km 61+400, de 97.89 metri lungime și 7.1 metri lățime, construit în anul 1962;
Transfăgărășan în cifre
La construcția drumului au fost dislocate aproximativ 3 milioane de tone de rocă, folosindu-se numai puțin de 6520 de tone de TNT.
Pentru construcția tunelului prin inima muntelui Paltinu s-au utilizat 20 de tone de TNT, au fost excavate aproximativ 41 de milioane m3 de rocă și s-au folosit următoarele materiale de construcții:
- 3573 de tone de ciment;
- 89 de tone oțel beton;
- 24.000 de ancore;
- 129 de tone de plase sudate;
- 14.200 metri pătrați de cofraje;
- 1750 metri liniari de tuburi de beton;
- 4100 de metri liniari de țeavă;
- 50 de tone confecții metalice;
- 6900 m3 de nisip;
- 6000 m3 de pietriș;
- 3000 de tone cribluri;
- 740 de lămpi de iluminat.
Transfăgărășan în zilele noastre
Transfăgărășanul prin măreția și frumusețea sa a antrenat o puternică dezvoltare economică a zonei. Din această perspective turistică, locurile mai dezvoltate sunt și cele mai cunoscute, precum barajul și lacul Vidraru, Bâlea Lac, Bâlea Cascadă, Cumpăna, Valea cu Pești sau mai nou stațiunea Molivișu. În aceste puncte s-au construit numeroase hoteluri, cabane și pensiuni.
Scriitorul Ion Bratu spunea despre Transfăgărășan că „reprezintă visul Meșterului Manole, transformat într-o realitate de vis de către urmașii săi”. Transfăgărășanul, rămâne o construcție ce a trezit interesul multora, de pe toate meleagurile. Ruta a fost declarată și cel mai frumos drum din lume de către mai multe publicații internaționale, inclusiv de Top Gear.
Transfăgărășanul rămâne cel mai spectaculos drum montan atât din România, cât și de pe mapamond.
Cmentariile sunt închise