(video) Primul Mercedes-Benz S-Class a apărut acum 50 de ani! Povestea modelului
De 50 de ani, denumirea S-Class are un sunet și o reputație excelente. Reprezintă excelența auto în confort, tehnologie și design. Seria de modele 116 face începutul, Mercedes-Benz prezentând-o public în octombrie 1972 împreună cu noul nume. De atunci, Clasa S a fost un sinonim internațional pentru mașini de lux.
Vehiculele reprezentative de la Mercedes-Benz sunt căutate în întreaga lume: Clasa S este cel mai bine vândut sedan de lux din lume. Și primul S-Class a rezistat perfect, deoarece exemplare bine întreținute au fost de multă vreme clasice populare și căutate.
Modelele 280 S și 280 SE cu motoare cu șase cilindri și 350 SE cu motor cu opt cilindri au marcat startul. Locul premierei a fost cel de-al 59-lea Salon de l’Automobile din Paris, între 5 și 15 octombrie 1972.
Gama de modele a fost extinsă de mai multe ori în anii următori. În 1973, motorul de 4.5 litri cu opt cilindri și-a făcut debutul pe 450 SE și în paralel pe 450 SEL cu ampatament mai lung cu 100 mm. Versiunea, care a fost extinsă în favoarea câștigului de spațiu pentru pasagerii din spate, a fost ulterior disponibilă și ca 350 SEL + 280 SEL în programul de vânzări.
Punctul culminant a fost 450 SEL 6.9 prezentat în mai 1975, o limuzină de înaltă performanță cultivată, cu o putere excepțională de 286 CP, oferită acum cinci decenii. În 1978, chiar și motorul diesel și-a găsit loc în Clasa S: 300 SD era oferit doar în SUA și Canada, fiind foarte popular pe continentul nord-american.
Tradiție lungă până la începuturile mărcii
Mercedes-Benz S-Class are o tradiție îndelungată. Aceasta se întoarce la începuturile mărcii Mercedes, la începutul secolului al XX-lea. Vehiculele din clasele de lux au fost punctul central al gamei de produse a mărcii din Stuttgart cu mult înainte ca denumirea oficială S-Class să fie introdusă în 1972. Și cu fiecare generație de vârf de gamă, Mercedes-Benz oferă întotdeauna răspunsuri convingătoare la dorințele și cerințele vremii respective.
„S” vine de la „Special” sau „Super”
Pe coperta kitului de presă pentru Salonul Auto de la Paris scria simplu: „Mercedes-Benz prezintă: noul S-Class”. Pentru prima dată, marca acordase o astfel de desemnare unui segment din gama de autoturisme. Desigur, Mercedes-Benz a început să folosească „S” încă din 1949, după cel de-al Doilea Război Mondial: Această abreviere pentru „Special” sau „Super” pe modelul 170 S din 1949 avea scopul de a evidenția specialul, explică dr. Wilhelm Haspel, devenit ulterior Președinte al Consiliului de Administrație și Director General al Daimler-Benz AG.
De atunci însă au existat multe nume de modele cu această literă. Iar din 1972, S-Class a devenit un termen concis pentru o întreagă familie de modele. Clasa E a fost respectiv ca o definiție a automobilelor Mercedes-Benz din clasa de mijloc superioară, iar clasa C, ca denumire de familie a clasei compacte a urmat abia în 1993, după un decalaj de aproape 20 de ani.
Cu prima așa-numită Clasă S oficială, totul este nou
Seria 116 este o generație complet nouă de vehicule – designul, caroseria, motoarele și șasiul marchează un salt în inovație în istoria mărcii. Ampatamentul crescuse cu 115 mm față de predecesorul seriei W 108/109, în timp ce lungimea totală este cu doar 60 mm, ceea ce avantajează proporțiile și, bineînțeles, interiorul. Lățimea a crescut cu 55 mm, iar înălțimea s-a micșorat cu 15 mm.
Folosirea în premieră a unor faruri orizontale și a unei grile joase a radiatorului sublinia linia orizontală. Aerul exterior îi era parțial direcționat către radiator prin deschideri de sub barele de protecție echipate cu benzi de cauciuc. Designerii s-au concentrat pe tema „a vedea și a fi văzut”: astfel, montanţii A au fost realizați cu o formă specială pentru a ține apa departe de geamurile laterale.
Opțional era oferit un sistem de curățare a farurilor. Un canal care capta apa de ploaie o direcţiona pe cea care curge prin acoperiș în jurul lunetei din spate în articulația de separare a capacului portbagajului. Lentilele stopurilor au fost intenționat făcute cu nervuri pentru a se reduce contaminarea acestora.
Nivel de securitate la un nou nivel
Începând cu anii 1950, Mercedes-Benz a acordat o mare importanță îmbunătățirii siguranței pasive. Odată cu noua caroserie a seriei 116, nivelul de siguranță a atins un nou nivel. Astfel, capacitatea de deformare calculată, numită în mod obișnuit „zona de mototolire”, este semnificativ mai mare. Montanții de acoperiș, ai ușilor și pragurile au fost făcute să reziste, de asemenea, la coliziuni violente și, de asemenea, ajută la protejarea ocupanților. Balamalele ușilor au fost întărite, iar încuietorile cu știfturi de siguranță au fost optimizate.
Rezervorul de combustibil nu se mai afla în spate, ci deasupra punții din spate și este bine protejat în această poziție în cazul unor coliziuni. Interiorul a fost și el reproiectat în serviciul siguranței.
De exemplu, tabloul de bord are o tapițerie puternică, comutatoarele sunt deformabile sau încastrate, iar volanul cu patru spițe este echipat cu o oală de impact și placă largă de tapițerie.
Principiul unui interior dezamorsat a fost aplicat împreună cu coloana de direcție de siguranță în toate autoturismele mărcii din 1967.
O premieră mondială revoluționară a fost şi sistemul de frânare cu anti-blocare a roţilor (ABS), dezvoltat împreună cu Bosch și introdus în 1978, unul care garantează capacitatea de direcție nerestricționată a vehiculului chiar și în cazul frânării de urgență. Această contribuție esențială la siguranța activă a devenit un standard în ingineria auto.
Șasiu cu gene de mașini sport
Șasiul are paralele tehnice cu mașina super sport Mercedes-Benz C 111, vehiculul de cercetare cu motor Wankel care nu a fost niciodată construit în serie. Osia frontală cu dublu braț cu rază zero a volanului și suportul-gât de frână testat acolo a sporit caracteristicile de conducere și a eliminat în mare măsură sensibilitatea frânelor.
În ciuda ampatamentului extins în comparație cu predecesorul său, seria 116 are o rază de întoarcere mai mică. În spate, este utilizată o osie cu braț semi-trailing, care s-a dovedit optimă pentru o bună ținută de drum pe modelele „Stroke Eight” şi SL/SLC din seria 107.
Pentru cele mai puternice 450 SE/SEL și 450 SEL 6.9, acest design a fost dezvoltat în continuare într-o axă de cuplare. Un suport de cuplu de pornire în aceste modele asigură faptul că unghiul de înclinare a roților din spate și călătoria arcului nu se schimbă în timpul procesului de accelerare.
Motoare cu șase și opt cilindri
Încă de la mijlocul anilor 1960, a fost creată o nouă generație de motoare V8 mai mici, care erau similare structural cu motorul M 100 de la Mercedes-Benz 600. Pentru varianta cu o cilindree de 3.5 litri și cu 200 CP s-a ales denumirea M 116, iar versiunea de 4.5 litri cu 225 CP poartă denumirea M 117. Aceste motoare V8 erau deja folosite în seria W 108/109, în Coupé/Cabriolet din seria 111 și în SL/SLC din seria 107 înainte de lansarea pe piață și conducea performanța acestor modele la noi valori de vârf.
Motorul cu șase cilindri în linie M 110 are doi arbori cu came și o cilindree de 2.8 litri. În versiunea cu carburator, acesta furnizează 160 CP, iar în cea cu injecție de benzină 185 CP. Motorul a debutat la începutul anului 1972 pe modelele „Stroke Eight”.
În particular 300 SD, care era disponibil doar în SUA și Canada, era propulsat de motorul diesel OM 617 A cu cinci cilindri şi volum de 3.0 litri. Motorul provenise din seria mid-range „Stroke Eight”, dar a fost echipat cu un turbocompresor pentru a dezvolta 115 CP. Un motiv important pentru dezvoltarea acestui motor este consumul flotei din SUA, care se referă la consumul mediu al tuturor modelelor de autoturisme ale unui producător. Cu ajutorul motorinei economice, Mercedes-Benz a reuşit să respecte cerințele legale locale.
Top Model 450 SEL 6.9
Când Mercedes-Benz a prezentat sedanul de înaltă performanță 450 SEL 6.9 în 1975, acesta a fost unul dintre cele mai rapide vehicule făcute vreodată: doar foarte puține mașini sport au atins o viteză mai mare în acel moment. Sedanul impunător poate realiza 0-100 km/h în 7.4 secunde. Viteza maximă îi era de 225 km/h, dar în test drive-uri s-au atins valori mai mari.
Ca și în cazul legendarului predecesor 300 SEL 6.3 (W 109), motorul cu opt cilindri a provenit din limuzina reprezentativă Mercedes-Benz 600 (serie de modele W 100). Cu toate acestea, având aceeași cursă, alezajul cilindrului a crescut de la 103 la 107 mm. Drept urmare a crescut şi volumul motorului până la 6.834 de centimetri cubi. Motorul furnizează 286 CP la 4.250 rpm și atinge cuplul maxim de 550 Nm la 3.000 rpm.
Mercedes-Benz a adoptat şi o abordare complet nouă a suspensiei: după suspensia pneumatică a lui 300 SEL 6.3, 450 SEL 6.9 s-a ales cu una hidropneumatică, inclusiv cu un control al nivelului gărzii la sol. Lista de preturi nr. 16 din 28 ianuarie 1976 menționează 69.930 de mărci germane (în euro ar fi circa 37.000) drept preț de bază pentru modelul de top al seriei 116. Pentru comparație: modelul entry-level 280 S costa 28.848,90 DM la acea vreme.
Peste câţiva ani, în septembrie 1979, Mercedes-Benz a prezentat deja seria de modele 126, în calitate de a doua generaţie S-Class, la IAA din Frankfurt pe Main. Cu toate acestea, producția seriei 116 nu s-a încheiat decât abia în anul următor: un 300 SD a fost ultimul dintre cele 473.035 de unități ale primei Clase S care a trecut de inspecția finală în fabrica din Sindelfingen.
Din numărul total, au fost produse 28.634 de exemplare 300 SD, 156.548 de vehicule cu motoare cu opt cilindri M 116/M 117, 280.473 de vehicule cu motoare cu şase cilindri şi doar 7.380 de exemplare ale modelului 450 SEL 6.9.
Cmentariile sunt închise