La începutul secolului al XX-lea, Laurin & Klement au obținut primele sale triumfuri în motorsport cu motociclete. Din aceste succese a devenit rapid clar că victoriile din motorsport au stimulat afacerile și, astfel, și dezvoltarea companiei viitoare din Mladá Boleslav.
Din acest motiv, Václav Laurin și Václav Klement au început să construiască o mașină de curse imediat după premiera primului automobil al companiei – Voiturette A. Această strategie s-a dovedit a fi de succes: cu 9 CP și o viteză maximă de 45 km/h, Voiturette B a ocupat primul, al doilea și al patrulea loc în faimoasa cursă Semmering din Austria din 1906!
Vehiculele Laurin & Klement s-au menținut împotriva competiției în cursele ulterioare, acasă și în străinătate, atrăgând și mai multă atenție asupra producătorului de mașini. Modelul FC, care se baza pe seria F de autoturisme, a garantat succesul în această perioadă.
Între 1907 și 1909, designerul, pilotul de curse și inginerul șef Otto Hieronimus a dezvoltat 19 vehicule de acest tip, care se deosebeau atât în ceea ce privește aspectul, cât și tehnologia. În funcție de clasificare, motoarele în linie cu patru cilindri aveau volume cuprinse între 2.0 și 2.5 litri cu dimensiuni variabile pentru alezaj și cursa pistoanelor. În toate cazurile, roțile din spate au fost acționate printr-o cutie de viteze cu trei trepte.
Anul 1908 a fost un an deosebit de reușit pentru ambițiosul producător de automobile. În martie, a intrat cu mai multe vehicule din diferite clase în cursa de urcare pe dealul Zbraslav-Jíloviště și a obținut şase trofee pentru primul loc, cinci locuri pentru al doilea și unul pentru al treilea.
În Ries, lângă Graz, Laurin & Klement au sărbătorit o dublă victorie la clasa de doi litri. Însuși Otto Hieronimus a ocupat primul loc în clasa sa într-o cursă cu o lungime de 686 de km, între Sankt Petersburg şi Moscova, demonstrând astfel fiabilitatea remarcabilă a vehiculelor pe care le proiectase. L&K FC a lăsat în urmă competiția şi la exigentul Prinz-Heinrich-Fahrt din Germania. Pe parcursul a nouă zile, un itinerar de 2.200 de km trebuia parcurs de la Berlin prin Kiel și Hamburg până la Hanovra, Köln și Trier înainte ca participanții să ajungă la linia de sosire în Frankfurt am Main.
Cu toate acestea, acest lucru nu a fost suficient pentru Otto Hieronimus, astfel încât a continuat să proiecteze modelul Laurin & Klement FCS, care avea un motor OHV și o cilindree de 3.5 litri. La urcarea pe dealul Semmering din Austria, marca a ocupat imediat primele trei locuri din clasa sa. În 1908, Hieronimus l-a dus şi în Brooklands, Marea Britanie, pe prima pistă de teste din lume care a fost construită exclusiv pentru curse și teste. Pe circuitul oval de 5.2 kilometri, cu două curbe îndoite, a atins o viteză de 118,72 km/h, stabilind un nou record de viteză pentru clasa de vehicule FCS.
Cea mai puternică și fără compromisuri versiune a modelului FC a fost FCR din 1909. Avea un corp subțire, un radiator în formă de săgeată și obținea o putere de exact 100 CP cu o cilindree de 5.6 litri! Viteza maximă îi era de 140 km/h, ceea ce era incredibil la acea vreme. Vehiculul și-a făcut debutul la Semmering, unde acelaşi Hieronimus a obținut imediat o altă victorie în clasă. De asemenea, a câștigat clasamentul general în cursele de urcare în rampă pe dealurile din Zbraslav-Jíloviště și Trieste-Opicina în 1911.
Pilotul de succes Alexander Kolowrat-Krakowsky a fost o altă personalitate care a avut o puternică influență asupra dezvoltării corporative a Laurin & Klement în această perioadă. Nobilul boem, care a crescut în SUA, a decis să nu studieze agricultura în Elveția ci, în schimb, și-a petrecut timpul în atelier, pregătind mașini de curse. “Contele Kilowatt”, așa cum îl numeau prietenii săi, venea întotdeauna cu soluții neconvenționale. Această îndemânare și inteligență de improvizație i-a permis să câștige urcarea pe deal în Gaillon, Franța, în 1908.
La 10 octombrie, contele Kolowrat s-a înscris la competiție sub alias Doconald, deoarece nu dorea ca tatăl său din America să afle despre experienţa sa în curse. Totuşi, Kolowrat a așteptat în zadar al său Laurin & Klement FC, care trebuia să fie livrat pe cale ferată într-o ladă de lemn. Ideea de a renunța devreme la sport nu a fost însă pusă în discuție. Deci, a decis să-și pună încrederea în Laurin & Klement Type F cu care sosise.
Până atunci, vehiculul înregistrase 18.000 de km, un parcurs considerabil la acea vreme. “Sascha” și un mecanic au petrecut toată noaptea pregătindu-și al său L&K FC pentru cursă: au dezbrăcat mașina de tot ceea ce nu era absolut necesar pentru competiție. Au scos chiar şi scaunele, montând în locul lor mici cutii de lemn fără spătar. Prin optimizarea greutății vehiculului, Contele Kolowrat reușise să compenseze deficitul de putere al mașinii sale. În clasa sa, i-a învins pe toți cei șapte rivali. Acest succes a avut un dezavantaj minor pentru Kolowrat personal, totuși – secretul pe care l-a păstrat faţă de tatăl său era şi este acum istorie…
Cmentariile sunt închise