in , , ,

(video) Aplicată pentru prima dată pe Bugatti Bolide, Dimple Airscoop este o invenţie revoluţionară în industria auto

Acum ştirile şi articolele noastre sunt şi pe Telegram!
Le puteţi şi comenta acolo ;)

Recent dezvăluitul Bugatti Bolide, care a devenit cea mai rapidă mașină a brandului francez, dispune de o serie de inovaţii tehnologice printre care se numără şi aşa-numitul Dimple Airscoop. Priza de aer montată deasupra acoperişului, care canalizează fluxul de aer recepţionat şi îl trimite spre motor, dispune de un înveliş special exterior care a fost aplicat pentru prima dată în industria auto.

Doar prin utilizarea acestei tehnologii interesante, care asigură optimizarea activă a fluxului de aer, se poate reduce forţa de ascensiune a acestui element aerodinamic cu 17%!

Dimple Airscoop a fost dezvoltată de tânărul inginer Nils Ballerstein. El s-a gândit şi a decis să adapteze pentru maşinile super sport ideea deja aplicată mingilor de golf. Pe acestea, micile adâncituri, care le acoperă suprafața, au menirea de a optimiza turbulențele care apar atunci când se mișcă în aer și astfel le permit să zboare mai repede și mai departe.

Bugatti estimează că o astfel de minge, fiind cu aceeași forță lovită, este capabilă să zboare pe o distanță de două ori mai mare decât o minge cu o suprafaţă perfect netedă.

Cu nişte cavităţi similare Ballerstein a propus de acoperit caroserii de maşini. Până în prezent, pentru test, tehnologia a fost folosită numai pe hipercarul Bugatti Bolide, și numai pe o parte a corpului său, cea despre care v-am spus mai sus.

În total s-au aplicat 60 de astfel de elemente individuale active. Până la o viteză de 80 km/h suprafața prizei de aer rămâne netedă, dar după acest plafon încep să se extindă variabil, fiind capabile să crească în diametru până la 10 milimetri în paralel cu viteza tot mai mare a maşinii.

De la aproximativ 120 de km/h, aceste “goluri” încep să aibă un impact activ asupra aerodinamicii mașinii, optimizând fluxul de aer care trece peste acoperiş și reducând coeficientul de rezistenţă aerodinamică al acestei prize cu 10% (ceea ce duce la un consum mai mic de carburant/energie), pe lângă forţa de ascensiune cu 17%.

În cele din urmă, aceste cavităţi active sunt implicate în redirecționarea fluxurilor de aer către aripa posterioară fixă a lui Bolide, care în sine generează până la 1.800 kg de forţă de apăsare la o viteză de 320 km/h. Acestea sunt capabile să răspundă la schimburile bruşte de viteză în câteva zecimi de secundă, precum elementele aerodinamice active de pe alte mașini Bugatti, gen aripa spate.

Dacă sfera de utilizare a tehnologiei se va extinde nu se ştie la moment. Potrivit lui Nils Ballerstein aceasta încă nu a fost dezvoltată până la final, iar Bolide a devenit un fel de platformă de teste prin care s-a confirmat viabilitatea ideii. Cu toate acestea, magistrul şi doctorul a depus deja o cerere de brevet pentru tehnologie, care apropo a fost şi subiectul tezei sale de doctorat.