(video) Aston Martin Bulldog – supercarul uitat care era să devină primul din istorie care atinge peste 200 mph
În 1979, când termenul „hypercar” încă nu exista, Aston Martin a prezentat Bulldog – un one-off cu misiune clară: să devină prima mașină de serie omologată pentru drumuri publice, capabilă să depășească o viteză de 200 mph (322 km/h). Nu era un simplu show-car, ci o adevărată carte de vizită tehnică menită să demonstreze că Aston Martin Engineering putea livra tehnologii de nivel aerospațial și să atragă contracte majore din partea guvernelor și industriașilor bogați.
În contextul în care marca era la un pas de faliment, Bulldog trebuia să salveze compania nu doar prin imagine, ci și prin vânzarea unei serii limitate (aproximativ 25 de exemplare) după omologarea oficială a vitezei-țintă. Însă proiectul a fost oprit brusc odată cu închiderea diviziei Aston Martin Engineering.
Dar în 2023, după 44 de ani și mii de ore (18 luni) de restaurare realizată de Classic Motor Cars Limited, Bulldog a atins în sfârșit borna magică de 200 mph și chiar a depășit-o. Darren Turner, triplu câștigător al cursei de 24 de ore de la Le Mans, a înregistrat o viteză de 205.4 mph (330.55 km/h).
Contextul disperat al anilor ’70: Bulldog trebuia să salveze Aston Martin de la faliment
La sfârșitul anilor 1970, compania Aston Martin era în pragul colapsului financiar, dar extrem de inventivă. Bulldog nu a fost creat pentru publicul larg, ci ca dovadă supremă de competență inginerească – o platformă care să convingă clienți instituționali și privați că marca britanică poate livra tehnologie de vârf.
Planul comercial era realist: după confirmarea oficială a vitezei de 200 mph, urma producția unei serii foarte limitate (estimată la circa 15-25 unități) – suficient cât să justifice investiția și să salveze financiar compania. Departamentul de vânzări considera această cifră perfect realizabilă dacă pragul de viteză era atins și demonstrat public.
Denumirea Bulldog vine de la avionul Scottish Aviation Bulldog pilotat de Alan Curtis, directorul general al Aston Martin la acea vreme, dar era poreclit și „K9”, după câinele robot din serialul TV Doctor Who. Mașina a fost lansată oficial pe 27 martie 1980 la Bell Hotel din Aston Clinton.
În 1984, Aston Martin a vândut conceptul unui colecționar din Orientul Mijlociu pentru suma de 130.000 de lire sterline. Proprietarul a adăugat oglinzi retrovizoare și camere video. Ulterior a fost vândut unui colecționar american și a stat un timp în SUA. Mai târziu, a fost depozitat în diferite locuri.
Ultima dată a fost găsit într-un depozit din Extremul Orient și scos la vânzare în Marea Britanie. Era verde, comparativ cu nuanțele originale ale caroseriei, argintiu și gri deschis. Interiorul fusese, de asemenea, schimbat, de la maro închis și negru la bej deschis.
Design dictat exclusiv de aerodinamică, nu de modă
Forma lui Bulldog nu a fost un exercițiu stilistic, ci o consecință directă a cerințelor aerodinamice. Suprafețele laterale perfect plate și extrem de joase, liniile drepte și unghiurile ascuțite au fost alese pentru a reduce rezistența la înaintare, nu pentru spectacol. Designerul britanic William Towns a fost responsabil de proiect, iar coeficientul de rezistență aerodinamică îi era unul de top în 1979 – 0.34 Cd.
Ușile tip „gullwing” (aripi de pescăruș) nu imitau Countach-ul italian, ci permiteau păstrarea panourilor laterale complet netede și continue. Panoul de bord complet digital și comutatoarele ascunse sub capace reprezentau încercări serioase de reducere a „zgomotului vizual” și de integrare a electronicii avansate într-un automobil de stradă – cu mult înainte ca astfel de soluții să devină mainstream.
În 2020 mașina a fost achiziționată de proprietarul american Phillip Sarofim și a fost organizat un proiect complet de restaurare, coordonat de Richard, fiul lui Victor Gauntlett. Aspectul i-a fost readus la original.
V8 twin-turbo și un potențial niciodată exploatat complet
Inima lui Bulldog era și este un V8 twin-turbo (Marek) de 5.3 litri (608 CP). La prezentare, Aston Martin a declarat că este capabil de 710 CP și 678 Nm, însă aceste cifre au fost înregistrate pe standul dinamometric.
Testele reale au arătat circa 600 CP, însă configurația de 710 CP era ținta finală, care urma să fie atinsă prin creșterea presiunii de supraalimentare după finalizarea programului de dezvoltare. Cu alte cuvinte, Bulldog nu și-a arătat niciodată adevăratul potențial de putere în timpul vieții oficiale a proiectului.
Chiar și așa, când a fost lansat, Aston Martin a afirmat că mașina putea atinge viteza de 237 mph (381 km/h), dar cea mai mare viteză înregistrată la acea vreme a fost de 191 mph (307 km/h) în timpul unui test efectuat pe pista Motor Industry Research Association la sfârșitul anului 1979.
Legătura ascunsă cu McLaren F1 și rolul de „verigă lipsă” dintre epoci
Bulldog este considerat de mulți ingineri veriga lipsă dintre supercarurile cu design „wedge” ale anilor ’70 și hypercarurile sistemice ale anilor ’90–’00. Rigurozitatea inginerească, atenția obsesivă la detalii și abordarea „zero compromis” au fost exact aceleași principii care au stat mai târziu la baza McLaren F1.
Dacă programul Bulldog ar fi fost dus până la capăt, Aston Martin ar fi împărțit (sau chiar ar fi dominat) statutul de „brand aureolat” al vitezei absolute pe care ulterior l-au deținut Porsche, Ferrari și Lamborghini.
Abia în 2023, după restaurarea completă, Bulldog a atins în sfârșit 200 mph – la 44 de ani distanță de prima tentativă și după ce fusese etichetat decenii la rând drept „proiect eșuat”.
Aston Martin Bulldog, 200 mph, 322 km/h, 1979, concept, gullwing, V8 twin-turbo, Classic Motor Cars, record, 25 exemplare, ediție limitată, istorie,
Cmentariile sunt închise