(video) Grecia, Bulgaria și România creează Platforma Coridorului Marea Neagră – Marea Egee

Acum ştirile şi articolele noastre sunt şi pe Telegram! ABONEAZĂ-TE!
Le puteţi şi comenta acolo 😉
Abonaţii văd şi conţinut exclusiv!

La Bruxelles, miniștrii transporturilor din Grecia, Bulgaria și România au semnat un Memorandum de Înțelegere pentru consolidarea cooperării transfrontaliere în infrastructură, creând Platforma Coridorului Marea Neagră – Marea Egee (Black Sea – Aegean Sea Corridor Platform – BACP prescurtat).

Documentul stabilește coordonarea politică și tehnică pentru modernizarea și interoperabilitatea legăturilor feroviare, rutiere și fluviale strategice dintre cele trei țări, cu accent pe coridoarele TEN-T extinse spre Ucraina și Republica Moldova. Ceremonia a fost găzduită de comisarul european pentru Transport, Apostolos Tzitzikostas, în prezența Băncii Europene de Investiții.

Acordul prevede întâlniri regulate la nivel ministerial, schimb de informații privind planurile naționale de investiții și acțiuni comune pentru accelerarea proiectelor de interes european, inclusiv infrastructură cu dublă utilizare civil-militară.

Platformă comună cu coordonare la nivel înalt și grupuri tehnice specializate

BACP este structurată pe două niveluri: Platforma la Nivel Înalt (HLBACP) formată din miniștrii transporturilor, coordonată de Coordonatorul European pentru coridoarele Baltica – Marea Neagră – Marea Egee și sprijinită de Comisia Europeană, plus un Grup de Lucru Tehnic (TWG) și subgrupuri tematice (planificare/finanțare, reziliență, mobilitate militară, sustenabilitate & inovație, cooperare administrativă). Comisia Europeană poate participa la nivel înalt în calitate de facilitator, fără putere decizională.

Memorandumul stabilește 11 obiective concrete: alinierea politicilor naționale cu coridoarele europene și Regulamentul TEN-T (UE) 2024/1679, accelerarea proiectelor transfrontaliere (inclusiv dublă utilizare), reziliență climatică, digitalizare, sincronizarea investițiilor, utilizarea optimă a fondurilor UE (CEF, MFF 2028-2034), monitorizare transparentă, standarde comune (ERTMS, trenuri de 740 m, ecartament european), integrarea mobilității militare și promovarea sistemelor inteligente de transport (ITS, 5G).

Coridoarele vizate: trei axe majore între Marea Neagră și Marea Egee

Platforma acoperă legături multimodale TEN-T pe trei axe principale:

• Axa Vestică: Atena – Salonic – Promachonas (GR) – Kulata – Sofia (BG) – Vidin/Calafat – Craiova – București (RO) – aproximativ 1350 km.

• Axa Centrală: Salonic/Alexandroupoli – Ormenio (GR) – Svilengrad – Ruse (BG) – Giurgiu – București – Siret (RO/UA), cu conexiune la Ungheni (RO/MD) – peste 1000 km.

• Axa Estică: Alexandroupoli – Ormenio – Svilengrad – Stara Zagora – Burgas/Varna (BG) – Constanța (RO) – circa 750 km.

Sunt incluse căi ferate, autostrăzi, porturi, aeroporturi, noduri multimodale, poduri și căi navigabile interioare (pe Dunăre).

Vezi și: Uniunea Europeană consolidează legăturile de transport cu Republica Moldova

Plan de acțiune și conductă comună de proiecte până în septembrie 2026

Cele trei țări se angajează să elaboreze până la 30 septembrie 2026 un Plan Comun de Dezvoltare a coridorului, urmat de o conductă comună de proiecte (Joint Project Pipeline) și o strategie de investiții. Lista va include proiecte transfrontaliere prioritare (poduri noi, puncte de trecere frontieră, infrastructură cu utilizare dublă) cu costuri estimate, termene și standarde tehnice îmbunătățite.

Participanții vor coordona aplicațiile comune pentru fonduri UE (Connecting Europe Facility, MFF 2028-2034), vor folosi instrumente mixte și vor adapta urgent infrastructura la standarde dual-use. Progresul va fi revizuit anual de Platforma la Nivel Înalt, cu actualizări transparente ale termenelor dacă obiectivele TEN-T 2030/2040 nu pot fi respectate.

Ce înseamnă asta în practică

• Vor fi finalizate și modernizate segmentele de autostradă existente care fac parte din coridoare (ex. Struma A3 în BG, Hemus A2, DX12 Calafat–Craiova și A12 Craiova–Pitești în RO etc.).

• Vor fi construite poduri noi și puncte de trecere frontieră noi – acestea sunt menționate explicit și sunt esențiale pentru fluidizarea traficului (ex. poduri suplimentare peste Dunăre, noi treceri feroviare/rutiere la granița GR-BG).

• Vor fi eliminate blocajele și aduse la standard TEN-T porțiunile care astăzi sunt doar drum național/express (ex. Kulata–Sofia, Sofia–Vidin, Calafat–Craiova etc.).

• Nu este anunțată nicio autostradă complet nouă paralelă cu traseele existente, ci mai degrabă accelerarea și sincronizarea proiectelor aflate în diverse stadii (unele în construcție, altele în planificare).

• etc.