(video) În Moldova ar putea fi introdusă o amendă dedicată pentru vitezomanii începători
Ediția din 10 februarie a emisiunii „Obiectiv Comun“ a adus în prim-plan o problemă persistentă și dureroasă în Republica Moldova: accidentele rutiere. Iar cel mai recent caz din orașul Strășeni impune noi mișcări din partea autorităților.
Statistici Alarmante: O Tendință în Descreștere, dar Încă Prea Multe Victime
Grigore Guzun, șeful adjunct al Inspectoratului Național pentru Securitate Publică (INSP), a oferit date statistice îngrijorătoare. În ianuarie 2026 au fost înregistrate 135 de accidente rutiere soldate cu 17 victime decedate. Iar de la începutul lui 2026 și până pe 10 februarie, numărul a urcat la aproximativ 160 de accidente, cu 20 de decese și 178 de persoane traumatizate.
Comparativ cu anul precedent, se observă o ușoară descreștere în numărul de accidente și răniți, dar o creștere a deceselor. Pe termen lung, ultimii 10 ani arată o tendință constantă de scădere, cu vârfuri în 2014-2015, atribuită îmbunătățirilor în infrastructură, educație rutieră, pregătirea șoferilor și activității poliției.
Cu toate acestea, Guzun subliniază că statistica ascunde povești umane tragice. Cauzele principale includ viteza excesivă, neatenția și comportamentul antisocial. Anul trecut, INSP a documentat peste 600.000 de contravenții rutiere, dintre care aproape jumătate pentru depășirea vitezei, dar aceste sancțiuni nu au oprit valul de accidente.
Infrastructura Rutieră: Principala Problemă și Soluțiile Ignorate
Ilie Bricicaru, doctor inginer și director al Observatorului de Siguranță a Infrastructurii Rutiere de la Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM), a criticat dur starea infrastructurii. El a explicat că Republica Moldova a adoptat un program național de siguranță rutieră în 2025, care promovează o abordare proactivă, nu reactivă, bazată pe audituri și inspecții. Totuși, legea 350 din 2023 privind procedurile de siguranță nu este implementată eficient. Cazul din Strășeni este un „studiu de caz” pentru drumuri prost proiectate: un traseu cu patru benzi, fără separatoare pentru pietoni, care generează pericole constante.
Bricicaru pledează pentru gestionarea vitezei prin măsuri de constrângere infrastructurală, cum ar fi benzi înguste, refugii centrale și calmatoare de trafic la intrările în localități. El critică lipsa de activitate a noii structuri din cadrul Agenției Naționale de Transport Auto, creată în iunie 2025, care ar trebui să inspecteze și să raporteze accidentele cu decese.
Multe drumuri naționale nu corespund criteriilor de siguranță, iar exemple precum traseele Chișinău-Orhei sau Chișinău-Strășeni demonstrează nevoia urgentă de investiții. Soluțiile testate în Europa, precum cele din Suedia (unde nu există decese infantile în accidente), includ ierarhizarea funcțională a drumurilor și adaptarea vitezelor la tipul de infrastructură. De asemenea, este de neînțeles de ce toate tipurile de drumuri rămân să aibă aceeași viteză de circulație, fie el unul de piatră dintr-un sat, fie el unul cu patru de circulație dintr-o localitate.
Educația și Pregătirea Șoferilor: De la Familie la Școala Auto
Valeriu Bulat, inginer și profesor la o școală auto, a subliniat că educația rutieră începe de acasă și continuă în școli. Mulți tineri cursanți cred că știu totul, dar ignoră bazele securității. Iar lipsa unei facultăți dedicate pregătirii profesorilor pentru școlile auto duce la instructori insuficient calificați.
Bulat mai pledează pentru teste de comportament înainte de înscriere, similare celor din UE, care evaluează reacțiile la stres și agresivitate. Actuala curriculă oferă ore teoretice și practice, dar lipsește practica suficientă și simulările realiste. El mai sugerează crearea unui centru național pentru materiale didactice adaptate Moldovei, inclusiv filme tematice, dar și creșterea orelor practice pentru a anticipa riscurile.
Invitații au convenit că erorile umane sunt inevitabile, dar pot fi minimizate prin educație timpurie și constrângeri infrastructurale. Exemple personale, precum cel al unui șofer influențat negativ de familie, ilustrează cum atitudinile se formează de la fragedă vârstă.
Responsabilitatea Șoferilor și Comportamentul Antisocial
Discuția a mai evidențiat că mulți șoferi implicați în accidente au istoric de abateri. Guzun a menționat cazuri unde cazierul contravențional arată un comportament antisocial, cu multiple sancțiuni. Totuși, conform legii actuale, suspendarea permisului intervine doar după acumularea a 15 puncte de penalizare sau în cazul altor abateri grave.
Invitații au mai criticat toleranța autorităților și lipsa bazelor de date analitice eficiente. Pedepsele mai stricte, precum amenzi mărite pentru conducere în stare de ebrietate, nu descurajează suficient, iar viteza rămâne principala cauză a accidentelor.
Propuneri și Acțiuni Viitoare: Spre o Siguranță Rutieră Comună
Pe final s-au propus niște soluții concrete. Guzun a anunțat inițiative în pregătire de către INSP: restricții pentru șoferii începători (amendă dedicată pentru depășirea vitezei maxime de 70 km/h impusă în primul an de prezență în trafic, interdicție de condus noaptea, mașini limitate la 150 CP) și permise provizorii pe doi ani.
Anul trecut au fost 4648 activități de prevenție, implicând 121.000 de persoane, iar campanii precum “Abecedarul Siguranței” continuă. Bricicaru a cerut reanimarea Consiliului Național de Siguranță Rutieră și respectarea strategiilor naționale. Bulat a pledat pentru manuale dedicate cursanților și teste obligatorii de comportament.
Toți au subliniat responsabilitatea comună: de la instituții la cetățeni. Emisiunea s-a încheiat cu un apel la acțiune, amintind că prevenirea salvează vieți.
Cmentariile sunt închise