(video) Incredibil, dar nu imposibil! Cinci ani i-a luat unui bărbat pentru a deveni taximetrist în Londra
Anshu Moorjani, un locuitor din Londra, și-a dorit să conducă celebrul taxi negru londonez (black cab) și a dat dovadă de un curaj și o perseverență remarcabile. Pentru a obține statutul de taximetrist s-a văzut nevoit să susțină 55 de teste diferite, proces care i-a luat cinci ani din viață. A reușit în cele din urmă să treacă ultimul test abia recent.
Ce este „The Knowledge” – testul groazei
Testul pe care trebuie să-l susțină un viitor taximetrist care va munci într-una dintre cele mai mari metropole de pe planetă se numește „The Knowledge” („Cunoașterea”) și există încă din 1865, fiind introdus inițial pentru vizitatorii de trăsuri cu cai.
Candidații trebuie să memoreze 320 de rute în interiorul unei raze de șase mile (aproximativ 9.6 km) de Charing Cross, precum și toate drumurile și punctele de interes (restaurante, hoteluri, clădiri guvernamentale) într-o rază de un sfert de milă (aproximativ 400 de metri) de la punctul terminus al fiecărei rute.
Peste 6000 de puncte de interes sunt în total pe listă. Dacă un restaurant își schimbă numele, candidatul trebuie să învețe noul nume.
Structura pe șase etape a examenului
- Primele șase luni: învățarea primelor 80 din cele 320 de rute, cu teste acasă (necontabilizate în nota finală).
- Examen scris (30 de întrebări, necesare minimum 18 răspunsuri corecte) – trebuie susținut în termen de doi ani de la trecerea verificărilor inițiale de sănătate și caracter.
- Prima examinare orală față în față – are loc o dată la 56 de zile. Candidații primesc patru întrebări despre cel mai scurt traseu între două puncte, trebuind să răspundă corect la minimum două. Se acordă note de la A la D. Dacă primești mai multe D-uri decât C-uri, B-uri sau A-uri, trebuie să repeți examenul oral.
- A doua examinare orală – o dată la 28 de zile.
- A treia examinare orală – o dată la 21 de zile.
- Etapa finală – un test despre suburbiile Londrei, care adaugă încă 25 de rute la cele 320 inițiale!
Moorjani le-a spus jurnaliștilor că nu a vrut să fie șofer Uber (unde accesul este infinit mai ușor). El a susținut al 41-lea test oral în fața examinatorului Mark Gunning și a trecut. Apoi a mai urmat ultima etapă, pe care a promovat-o oficial acum în mai 2026.
„Leave by Brockley Road. Left Adelaide Avenue, come down on Maudley, by Ladywell Road, right Railroad Terrace, set down left” – a fost răspunsul său corect la una dintre întrebări.
Declinul numărului de conducători ale celebrelor cab-uri
În ultimul deceniu, industria taxiurilor negre din Londra a cunoscut un declin accentuat. Numărul șoferilor a scăzut de la 25.000 la aproximativ 16.000 în prezent. Veniturile lor au scăzut, de asemenea, pe măsură ce Uber și alte companii de ride-hailing au pătruns pe piață.
Cu toate acestea, sute de oameni se înscriu în continuare în fiecare an pentru a susține „The Knowledge”. Printre ei se numără Steven Fairbrass (aflat la cea de-a 20-a încercare în timpul reportajului) și Peter Laszlo, care la 72 de ani a devenit cel mai în vârstă șofer de taxi negru din Londra în 2025, după ce a petrecut șase ani învățând rutele pe bicicletă!
Însă toate aceste eforturi merită. Șoferii de taxi din Londra pot câștiga între 50.000 și 70.000 de lire sterline pe an. În plus, beneficiază de un program de lucru flexibil. Prin urmare, taxiurile „black cab” sunt printre cele mai scumpe din lume. De exemplu, o cursă de jumătate de oră de la Aeroportul Heathrow până în centrul Londrei va costa un pasager aproximativ 60 de lire sterline.
Robotaxi-urile nu îi sperie
Deși companii precum Wayve (susținută de Nvidia și Microsoft) și Waymo (deținută de Alphabet) își testează deja vehiculele autonome pe străzile Londrei, taximetriștii nu sunt impresionați.
Tom Scullion, șofer de taxi negru de 34 de ani: „Comparați cunoștințele noastre cu Google Maps? E ca și cum ați compara un vânzător de hot-dog cu Gordon Ramsay.”
Steven Fairbrass a declarat: „Creierul uman va fi întotdeauna cel mai puternic instrument. Imaginează-ți că stai în ploaie, încerci să oprești un vehicul fără șofer, iar acesta trece direct pe lângă tine pentru că nu are un senzor, un creier uman sau un ochi să se întoarcă.”
Moorjani însă nu a fost atât de sigur: „Fiecare profesie este afectată de AI. Nu știu ce va face în viitorul apropiat, dar este întotdeauna acolo în mintea ta – intri într-o carieră fără să știi ce este viitorul.”
Un studiu al University College London a arătat că șoferii de taxi londonezi au hipocampul posterior (partea creierului legată de memorie) mai mare pe parcursul carierei, comparativ cu populația generală.
Cmentariile sunt închise