(video) Test ADAC: Frânarea automată de urgență poate da greș noaptea în fața hainelor reflectorizante
Sistemele de frânare automată de urgență (AEB) sunt concepute să intervină atunci când șoferul nu reacționează la timp, însă un studiu recent realizat de clubul auto german ADAC scoate la iveală o vulnerabilitate gravă pe timp de noapte. Paradoxal, tocmai îmbrăcămintea reflectorizantă — menită să salveze vieți — poate deruta senzorii mașinilor moderne, ducând la neintervenția sau la reacția întârziată a sistemelor de asistență.
În Republica Moldova, Inspectoratul General al Poliției îndeamnă mereu pietonii să poarte haine cu elemente reflectorizante pe timp de vizibilitate redusă.
Cum a decurs studiul ADAC pe timp de noapte și ce scenarii au fost testate
Statisticile arată că pe timp de noapte pietonii sunt expuși unui risc major, ponderea celor care își pierd viața în accidente rutiere după lăsarea întunericului fiind deosebit de ridicată. Purtarea unei veste reflectorizante este esențială pentru a fi observat de șoferi, iar în cazul în care conducătorul auto este distras, sistemele automate de frânare de urgență ar trebui să preia controlul și să oprească vehiculul.
Pentru a verifica eficiența reală a acestor tehnologii în condiții de întuneric, specialiștii ADAC au testat șase automobile actuale în trei scenarii distincte:
- un pieton adult purtând o vestă reflectorizantă tradițională;
- o persoană îmbrăcată în echipament de lucru standardizat (precum cel utilizat de muncitorii de la drumuri, serviciile de urgență, poliție sau echipajele de asistență rutieră ADAC Straßenwacht);
- un copil de vârstă școlară cu ghiozdan și vestă sau îmbrăcăminte reflectorizantă.
Potrivit metodologiei ADAC, inspirată din testele de noapte ale Euro NCAP, rezultatele obținute de cele șase vehicule nu sunt direct comparabile între ele, deoarece pentru fiecare model a fost aleasă o viteză de referință individuală.

Eșec aproape total în fața…
Rezultatele testelor au evidențiat diferențe majore între scenarii și lacune serioase de siguranță la toate vehiculele implicate. În primul scenariu, cel cu manechinul adult îmbrăcat într-o vestă reflectorizantă obișnuită din comerț, vestea bună este că toate cele șase automobile au detectat pericolul și au reușit să evite coliziunea, vesta neavând un impact negativ asupra reacției sistemelor.
Situația s-a schimbat radical în cazul echipamentului de lucru standardizat. Aproape toate mașinile testate fie nu au recunoscut deloc pietonul, fie l-au detectat mult prea târziu pentru a mai putea opri la timp.
Un rezultat la fel de îngrijorător a fost înregistrat în cazul copiilor: deși toate automobilele au recunoscut un copil îmbrăcat în haine închise la culoare și au declanșat frânarea de urgență, atunci când copilul purta îmbrăcăminte reflectorizantă și ghiozdan, aproape fiecare sistem a eșuat, fie nefrânând deloc, fie intervenind prea târziu. Specialiștii ADAC concluzionează că senzorii sunt derutați în special de elementele reflectorizante poziționate la o înălțime mică.
Modelele testate și comportamentul fiecărei arhitecturi de senzori
Pentru a acoperi un spectru larg de clase auto și soluții tehnice, ADAC a inclus în studiu șase modele reprezentative:
- Mercedes-Benz CLA — desemnat „Best in Class” la Euro NCAP în 2025, utilizează o combinație de radar și cameră video;
- Dacia Duster și Tesla Model Y — selectate pentru a evalua sistemele bazate exclusiv pe camere video;
- Hyundai Tucson și Opel Astra Sports Tourer — alese din cauza discrepanțelor observate în testele Euro NCAP ale acestor producători, între performanțele pe timp de zi și cele pe timp de noapte;
- BYD Seal — echipat, de asemenea, cu o combinație de senzori radar și cameră video.
Singurul automobil care nu a fost derutat de îmbrăcămintea reflectorizantă a copilului a fost Mercedes-Benz CLA, demonstrând că recunoașterea corectă este posibilă din punct de vedere tehnic. Totuși, nici acest model nu a fost lipsit de probleme în fața pietonului cu echipament de lucru standardizat, unde a avut o reacție afectată: fie a avertizat prea târziu, fie nu a reușit să evite complet impactul, în ciuda unei frânări parțiale. În schimb, în imaginile de test, un model precum BYD Seal nu a declanșat frânarea de urgență în fața copilului care traversa strada.

De ce greșesc sistemele și cum pot fi remediate problemele
Potrivit experților ADAC, atunci când o persoană poartă echipament de avertizare cu benzi reflectorizante extinse, algoritmii vehiculului nu o mai clasifică corect drept ființă umană. Deoarece problema ține mai puțin de limitele fizice ale senzorilor (radar sau cameră) și mai mult de algoritmii de recunoaștere și clasificare a participanților la trafic, specialiștii consideră că remedierea ar putea fi realizată inclusiv pentru mașinile aflate deja în circulație, printr-o actualizare de software.
De asemenea, clubul auto german reamintește că Euro NCAP testează sistemele de frânare automată cu detectare a pietonilor pe timp de noapte încă din anul 2016, iar din 2026 procedurile de testare au fost diversificate pentru a verifica robustețea sistemelor. Cu toate acestea, varierea tipului de îmbrăcăminte a pietonilor nu face parte nici acum din protocolul oficial de testare.
În ciuda rezultatelor îngrijorătoare ale testului, ADAC transmite un mesaj ferm pietonilor și părinților: nu renunțați sub nicio formă la vestele și elementele reflectorizante în sezonul rece și pe timp de noapte! Motivul este simplu: pentru ochiul uman al șoferului, un pieton care poartă o vestă reflectorizantă este vizibil de la o distanță mult mai mare decât unul îmbrăcat în haine obișnuite. Prin urmare, câștigul de siguranță oferit de vizibilitatea sporită pentru șofer depășește cu mult riscul ca sistemul automat al mașinii să reacționeze cu întârziere.
Totodată, șoferii trebuie să fie conștienți că sistemele de asistență nu oferă o garanție de 100%, ajungând la limitele lor și în condiții meteo dificile, precum ceața densă sau ploaia torențială — aspect confirmat de o altă investigație ADAC privind influența vremii asupra sistemelor de asistență.
Cmentariile sunt închise