(video) Ce înseamnă cu adevărat plăcerea de a conduce? Castrol dezvăluie știința din spatele senzațiilor de la volan

Acum ştirile şi articolele noastre sunt şi pe Telegram! ABONEAZĂ-TE!
Le puteţi şi comenta acolo 😉
Abonaţii văd şi conţinut EXCLUSIV!

Un studiu independent publicat de compania Castrol examinează factorii neurofiziologici din spatele senzației de plăcere intensă (thrill) la volan. Cercetarea demonstrează că această trăire nu depinde în mod direct de viteza de deplasare, ci reprezintă un punct ideal de echilibru și de imersiune controlată.

Studiul a fost realizat de compania britanică de neuroștiință Brainbox pe circuitul privat PalmerSport din Bedfordshire, Marea Britanie. Participanții au purtat echipamente de monitorizare a creierului, ochilor, inimii și pielii în timpul a cinci experiențe diferite de condus.

Cei trei piloni ai senzației de la volan și starea de „flow”

Cercetarea Castrol EDGE arată că plăcerea de a conduce apare la convergența a trei factori principali într-o stare ridicată:

• Visceral: Nivelul intens de stimulare mentală și fizică.
• Intelecual: Gradul de implicare și focalizare a minții asupra sarcinilor de condus.
• Emoțional: Balanța fină dintre entuziasm și frică.

Dacă vreunul dintre acești factori depășește limita gestionabilă de către șofer, experiența se transformă din plăcere pură în frică și anxietate. Plăcerea maximă este atinsă atunci când conducătorul intră într-o stare de „flow” (focalizare profundă și control absolut asupra vehiculului).

Testele de pe circuit și datele neurofiziologice colectate

Măsurătorile efectuate de Brainbox au inclus o serie de indicatori preciși:

• Activitatea cerebrală (EEG): Analiză pe 30 de canale pentru evaluarea undelor frontal-midline theta (asociate cu atenția profundă).
• Ritmul cardiac (HRV): Variabilitatea ritmului cardiac pentru a măsura echilibrul dintre stres și recuperare.
• Răspunsul galvanic al pielii (GSR): Măsurarea conductanței pielii pentru evaluarea stimulării brute.
• Urmărirea privirii (Eye Tracking): Analiza fixării vizuale, a clipitului și a mișcărilor sacadate ale ochilor.

Experiențele de teste au cuprins:

1. Off-road cu un Land Rover Defender: Parcurgerea unui traseu cu urcări, coborâri și manevre de precizie la o viteză medie de doar 8 km/h.
2. Karting pe monoposturi: Rularea pe un traseu tehnic și strâns.
3. McLaren Artura GT4: Condus non-competițional pe circuit închis.
4. Cursă cu monopostul JPLM: Condus direct de către participant.
5. Experiență ca pasager în JPLM: Vehiculul a fost împins la limită de un pilot profesionist.

Diferența dintre plăcere și frică: McLaren Artura GT4 vs pasager în JPLM

Nivelul cel mai ridicat de plăcere și imersiune a fost înregistrat atunci când subiecții au condus mașina de curse McLaren Artura GT4. În timpul abordării virajelor, aceștia au menținut privirea fixată pe linia ideală (o medie de 70 de fixări de tip apex-lock pe minut) și au clipit de doar 2.5 ori pe minut (față de 15-20 de clipiri în stare de repaus). Ritmul cardiac a crescut cu 43,8 bătăi pe minut comparativ cu o creștere de doar 16 bătăi pe minut în sesiunea off-road. Pe EEG s-au înregistrat unde theta mari (4-8 Hz) și unde alpha moderate (8-12 Hz).

În schimb, cea mai scăzută notă de plăcere s-a înregistrat când participanții au fost pasageri în monopostul JPLM propulsat la viteze mari de un pilot profesionist. Deși viteza a fost ridicată, lipsa controlului a transformat trăirea în frică. Creierul a înregistrat unde beta rapide (specifice anxietății și supraîncărcării cognitive), iar privirea a devenit eratică: numărul clipirilor a crescut la 40 pe minut, iar fixările vizuale au sărit la 190 pe minut în viraje.

Viteza nu garantează plăcerea de a conduce

Studiul comandat de Castrol (ca parte a filozofiei de dezvoltare data engineered pentru uleiul de motor Castrol EDGE) demonstrează că plăcerea poate fi obținută și la viteze reduse. Sesiunea de karting pe un circuit tehnic a îndeplinit toate criteriile de plăcere și focalizare, depășind în evaluări turul de pistă la viteză mare efectuat din postura de pasager.

Așa cum subliniază Vincent Panel (reprezentant Castrol Europe) și Dan Phillips (reprezentant Brainbox), plăcerea de a conduce nu aparține exclusiv supercarurilor sau vitezelor excesive, ci se regăsește în starea de conexiune, atenție și control deplin pe care șoferul o are asupra mașinii pe orice drum.

Vezi și: Analiză: Cum se explică condusul cu viteză care este și în sângele multor moldoveni