Guvernul României a adoptat astăzi o ordonanță de urgență care modifică și completează Ordonanța de Urgență nr. 81/2021, vizând intervenția imediată în cazurile de prezență sau atac ale urșilor bruni. Noile reglementări simplifică procedurile de prevenție și intervenție, cresc gradul de siguranță al populației și introduc sancțiuni severe pentru hrănirea urșilor, o practică ce amplifică riscul de incidente.
Modificări Cheie pentru Intervenție Rapidă în Intravilan
Ordonanța de urgență elimină obligativitatea acționării graduale în cazul urșilor semnalați în interiorul localităților. Echipele de intervenție pot acționa imediat prin metode precum alungarea, tranchilizarea, relocarea sau, în cazuri extreme, împușcarea/eutanasierea, în funcție de situație.
Comisia pentru situații de urgență, care include primarul, un medic veterinar, un reprezentant Romsilva și membri ai Jandarmeriei sau Poliției Locale, decide metoda aplicată. Aceasta poate funcționa și prin mijloace electronice, permițând consultarea rapidă chiar dacă membrii nu sunt fizic prezenți. Implicarea Poliției Locale în comisie compensează absența Jandarmeriei în anumite zone, reducând timpul de reacție, care uneori ajungea la una-două ore, devenind ineficient.
Definiția „ursului habituat” este introdusă pentru prima dată, descriind un exemplar care, prin contact repetat cu oamenii, și-a pierdut frica naturală, devenind un pericol real. Exemple clare sunt urșii de pe Transfăgărășan, care, hrăniți frecvent, nu mai evită oamenii, un motociclist fiind ucis în această vară. Comisia evaluează cazul, fără a impune automat împușcarea, ci analizând riscul pentru comunitate. Pentru urșii tineri (între 1-2 ani), decizia nu presupune împușcarea automată, ci o analiză detaliată, ținând cont de comportamentul și contextul fiecărui caz.
Protejarea Femelelor cu Pui și Sancțiuni pentru Hrănire
Ordonanța acordă și o atenție specială femelelor cu pui. Dacă o femelă este extrasă din intravilan, puii acesteia sunt relocați de urgență în centre specializate de reabilitare, pentru a le asigura supraviețuirea. Această măsură reflectă echilibrul între protecția biodiversității și siguranța publică, un obiectiv subliniat de ministrul Mediului, Diana Buzoianu.
România, cu o populație estimată preliminar la 10-12 mii de urși, se confruntă cu provocarea gestionării urșilor habituați, iar relocarea în sanctuare este limitată de capacitatea acestora. Un sanctuar național, parte a Planului național pentru gestionarea carnivorelor mari, este în construcție, dar finalizarea sa a fost amânată pentru mijlocul sau finalul anului 2026 din cauza descoperirii unor mlaștini pe terenul ales. Acesta va putea găzdui circa 80 de urși, insuficient pentru a rezolva toate cazurile.
Hrănirea urșilor în libertate, o practică frecventă în zone turistice precum Transfăgărășan, va fi sancționată cu amenzi între 10.000 și 30.000 de lei (până la 5900 euro), deoarece modifică comportamentul natural al urșilor, atrăgându-i în localități. Contravenția se va aplica doar pentru hrănirea intenționată, clarificând că administratorii fondurilor cinegetice care hrănesc alte specii (cerbi, căprioare) nu vor fi amendați, deoarece intenția lor nu vizează urșii.
În trecut, amenzile (doar 18 în 10 ani, de 500 lei fiecare) s-au bazat pe încălcări ale legislației rutiere, nu pe o definiție clară a hrănirii urșilor, ceea ce face noua reglementare mai aplicabilă.
Prevenție și Gestionarea Deșeurilor
Ministrul Buzoianu a subliniat că ordonanța se concentrează pe reacții rapide în intravilan, dar prevenția rămâne o prioritate. Din 2023, Ministerul Mediului susține instalarea gardurilor electrice, cu 30 de milioane de lei alocate până la finalul anului pentru a preveni pătrunderea urșilor în localități. Ordinul pentru deblocarea acestor investiții este în transparență, reflectând angajamentul guvernului într-un context bugetar dificil.
Gestionarea deșeurilor, un factor care atrage urșii în intravilan, este responsabilitatea primăriilor. Ministerul Mediului oferă expertiză pentru a dezvolta sisteme eficiente de gestionare a gunoaielor în comunitățile afectate, dar resursele financiare trebuie găsite la nivel local.
Pentru a preveni hrănirea urșilor în zone precum Transfăgărășan, ministrul propune un parteneriat cu MAI pentru instalarea de camere CCTV, care să permită aplicarea automată a amenzilor pe baza probelor video! Nu s-a stabilit un termen fix, dar există o dorință comună de a rezolva problema, mai ales în zonele turistice cu trafic intens, unde oprirea pentru hrănirea urșilor încalcă și Codul rutier.
Procedura de Intervenție și Studiu Viitor
Procedura de intervenție începe cu o alertă, fie de la cetățeni, fie de la autorități, urmată de notificarea populației printr-o alertă telefonică. Comisia pentru situații de urgență, convocată de primărie, analizează situația, iar primarul ia decizia finală, bazată pe propunerile experților (veterinar, Romsilva, Jandarmerie/Poliția Locală). Opțiunile includ alungarea, relocarea în altă zonă a aceleiași unități administrativ-teritoriale (UAT) sau, dacă riscul este mare, împușcarea. Relocarea între UAT-uri este complicată, deoarece primarii altor localități trebuie să aprobe acceptarea urșilor problematici, ceea ce creează blocaje. Sanctuarele, deși o soluție, sunt limitate ca spațiu.
La finalul lunii noiembrie, un studiu bazat pe probe ADN, finanțat cu milioane de euro, va oferi o numărătoare exactă a urșilor din România și o hartă a zonelor de risc. Acest studiu, realizat în ultimii doi ani, va fundamenta stabilirea cotelor de intervenție științifice, reducând disputele dintre grupurile de interese. Prejudiciile cauzate de urși (zeci de milioane de lei anual) sunt compensate de Ministerul Mediului, dar nu există informații despre procese împotriva statului.
Apropo, începând de luni, 20 octombrie, circulația rutieră s-a închis pe DN7C (Transfăgărășan), sectorul cuprins între Piscu Negru (km 104+000) și Bâlea Cascadă (km 130+800) și pe DN 67C (Transalpina), de la Rânca (km 34+800) până la Curpat (km 79+200). Decizia a fost adoptată de către CNAIR din cauza condițiilor meteo nefavorabile și a posibilelor pericole cauzate de ninsori abundente, viscole, avalanșe frecvente, căderi masive de stânci, pietre, viituri, alunecări de teren, fenomene sub formă de ceață și polei.
Cmentariile sunt închise