Scenariul apocaliptic din industria petrolieră. Costul unui baril de petrol în cazul unui război Israel-Iran
Spectrul crizei energetice ne bate din nou la ușă și trimite din nou petrolul la preţul de peste 90 de dolari/baril, iar evenimentele din Orientul Mijlociu au doar parțial de-a face cu acest lucru. Mai avem și “războiul din Nord”.
Deși conflictul cu gruparea teroristă Hamas arată nervozitate pe piața petrolului și a atras atenția globală departe de Ucraina, evenimente precum sabotarea infrastructurii Finlandei, la doar câteva luni după aderarea acesteia la NATO, arată cât de ușor se poate reaprinde o criză energetică, relatează portalul grec Liberal.
Piețele prevăd deja riscul, gazele naturale crescând în Grecia la peste 55 de euro per MWh, adică cu 50% într-o săptămână. Două sabotaje în mai puțin de un an, cel al Nord Stream și, în urmă cu câteva zile, cel al conductei submarine de gaze naturale și al cablului de telecomunicații dintre Estonia şi Finlanda – au fost cauzate de „activitatea externă”, suspiciunile căzând asupra Moscovei, în ciuda negațiilor acesteia. Iar Kremlinul nu este doar unul dintre marii „învingători” ai crizei din Orientul Mijlociu, deoarece vede cu satisfacție că se deschide un al doilea front pentru Occident, dar joacă și un rol principal în noua creștere a preţului petrolului.
Îngrijorările de escaladare în Orientul Mijlociu, precum și sancțiunile impuse de SUA joia trecută asupra a două companii de transport maritim pentru încălcarea plafonului de preț de 60 de dolari pentru țițeiul rusesc, au făcut ca petrolul marca Brent să se scumpească cu 5%, amintindu-le occidentalilor de fiascoul cu mecanismul de reținere a veniturilor petroliere ale Moscovei.
Un număr necunoscut de „flote din umbră” de nave îmbătrânite, ignorând ostentativ plafonul de preț, transferând petrol de la o navă la alta și utilizând procedura de „spoofing”, adică dând coordonate false sistemului automat de urmărire, au reușit în câteva luni să dubleze transportul de țiței rusesc faţă de perioada dinaintea invaziei Ucrainei de către Federaţia Rusă.
Cu impasul pe teren din Gaza și singura perspectivă vizibilă fiind escaladarea, anxietatea Occidentului este riscul implicării în conflictul cu gruparea Hezbollah al celuilalt actor internațional, adică Iran, care ar duce la un conflict generalizat în regiune. Problema implicării iraniene este factorul care ar putea arunca în aer piața petrolului și gazelor.
Dacă s-ar deschide un astfel de front, consecințele ar putea fi enorme în scenariul în care Teheranul și-ar activa marea „armă” și anume cea de a închide strâmtoarea Hormuz, pe care o controlează și prin care trece 30% din aprovizionarea mondială cu petrol și mai mult de 25% de GPL. Dacă acest lucru s-ar întâmpla, unele prognoze, precum Bloomberg Economics, vorbesc despre petrol chiar și la 150 de dolari per baril!
În cele din urmă s-a întâmplat ceea ce toată lumea evita înaintea acestei ierni. Evenimentul asimetric al unui război din Orientul Mijlociu care amenință securitatea și stabilitatea regională mai largă, combinat cu o nouă creștere a prețurilor la gaze naturale care evocă amintiri despre Nord Stream, toate acestea într-un mediu de inflație alimentară ridicată, alimentată de continuarea restricțiilor asupra exporturilor de cereale, unde Rusia este din nou protagonista.
Foamea este cealaltă armă, împreună cu energia, pe care Rusia o folosește la nivel global, exercitând presiuni asupra comunității internaționale, cum ar fi retragerea prin șantaj din Acordul privind cerealele Mării Negre, după ce anterior a ordonat exporturi ieftine pentru a asocia țările din Africa.
Toate privirile sunt îndreptate acum spre Israel și granița acestuia cu Libanul, unde ar putea exista fuzibilul pentru un conflict foarte periculos, care s-ar putea dovedi dezastruos pentru controlul inflației, declanșând noi valuri de nemulțumire în societățile europene, spre multă satisfacție pentru Rusia, desigur.
Cmentariile sunt închise