Situaţiile când cei care încalcă nu sunt de fapt proprietarii maşinilor, ori nu vor să se toarne reciproc. Soluţia găsită de MAI

1

Acum ştirile şi articolele noastre sunt şi pe Telegram!
Le puteţi şi comenta acolo 😉
Abonaţii văd şi conţinut exclusiv!

În ţara noastră s-au înregistrat până acum numeroase încălcări, multe rămânând nepedepsite, în care conducători auto, de regulă majori care gonesc prin oraş, manipulează autovehicule care nu le aparţin, sunt ale părinţilor, ori sunt închiriate, iar când trebuie să răspundă pentru fapte sunt scumpi la vorbă.

Pentru a face ordine în eschivarea de la răspundere, MAI a decis să propună spre aprobare Parlamentului sancționarea ambelor părţi atunci când intenționat o “mână se spală pe alta”.

Exemplu, VIDEO: facebook.com/aldru.munteanu

Astfel, Codul Contravențional (îl vom nota pe scurt CC) urmează a fi completat cu noul Articol 161. Răspunderea contravențională a proprietarului mijlocului de transport.

  • (1) Prin derogare de la prevederile art. 16, pentru contravențiile constatate cu mijloace tehnice certificate ori mijloace tehnice omologate sau cu mijloace de măsurare și verificate metrologic sau etalonate în conformitate cu prevederile actelor normative este pasibilă de răspundere contravențională sub formă de amendă persoana fizică sau juridică, proprietar al mijlocului de transport cu care s-a comis contravenția, dacă în termen de 60 de zile lucrătoare acesta nu comunică în condițiile art.4431 (şi el modificat) identitatea conducătorului vehiculului în momentul săvârșirii contravenției.
  • (2) În cazul răspunderii contravenționale în condițiile alin.(1) nu se aplică puncte de penalizare conform art. 36 și nu se fac înscrieri în cazierul contravențional.
  • (3) Prevederile alin.(1) nu se aplică dacă se constată că, la momentul comiterii contravenției, mijlocul de transport se afla în posesia altei persoane sau dacă proprietarul a fost deposedat de mijlocul de transport în mod ilicit.”

Iar Articolul 32 (Sancţiunea contravenţională), alineatul (2), se completează cu litera f1) cu următorul cuprins: „f1) suspendarea exercitării dreptului special de a conduce mijloace de transport;” în timp ce la alineatul (3), după cuvintele „privarea de dreptul special” se completează cu cuvintele „suspendarea exercitării dreptului special de a conduce mijloace de transport”.


Una din principalele modificări propuse prin prezentul proiect de lege constă în modificarea CC prin completarea cu prevederi ce ar permite sancționarea conducătorilor auto, pentru contravențiile constatate prin intermediul mijloacelor tehnice (se are în vedere radare, camere de monitorizare sau alte dispozitive omologate şi verificate metrologic).

Prin urmare, se propune ca persoana fizică și juridică, proprietar al mijlocului de transport cu care s-a comis o contravenție, să poată fi atrasă la răspundere contravențională pentru contravențiile specificate de art. 236 (Depăşirea vitezei de circulaţie stabilită pe sectorul respectiv de drum), 238 (Încălcarea regulilor de oprire şi neacordarea de prioritate pietonilor şi altor participanţi la traficul rutier) şi 240 alin.(2) (Nerespectarea indicatoarelor de semnalizare rutieră şi de acordare a priorității de trecere, a altor reguli de circulaţie rutieră), în cazul în care nu poate fi identificată persoana care a comis nemijlocit contravenția.

În prezent, răspunderea contravențională în aceste cazuri nu intervine în mod automat, or pentru a fi aplicată aceasta trebuie să existe prezența mai multor condiții cumulative:

  • persoana (fizică sau juridică) este proprietar al mijlocului de transport cu care s-a comis contravenția de la articolele 236, 238 și 240 alin.(2) din CC;
  • contravențiile de la articolele 236, 238 și 240 alin.(2) din CC au fost constatate prin intermediul mijloacelor tehnice conform art.4431 din CC;
  • agentul constatator este în imposibilitate să determine identitatea persoanei care se afla la volanul mijlocului de transport cu care s-a comis contravenția respectivă;
  • persoana (fizică sau juridică) proprietar al mijlocului de transport, nu comunică în termen de 60 de zile identitatea persoanei care a comis contravenția, prin îndeplinirea unei declarații conform art.4431 din CC în redacția propusă de prezentul proiect.

Totuși, ținem să subliniem faptul că intervenția răspunderii contravenționale survine în acest caz doar prin aplicarea amenzii contravenționale stabilite de prevederile Codului pentru fiecare contravenție în parte. În acest caz, proprietarului mijlocului de transport nu-i pot fi aplicate punctele de penalizare în condițiile art. 36 din același Cod.

Prevederile noi instituite cu privire la răspunderea proprietarului mijlocului de transport nu se aplică în cazul în care, se constată că la momentul comiterii contravenției, mijlocul de transport se afla în posesia altei persoane sau dacă proprietarul a fost deposedat de mijlocul de transport în mod ilicit.

Noile prevederi propuse prin prezentul proiect de lege nu reprezintă o noutate la nivelul statelor Uniunii Europene, or prevederi similare se regăsesc și în Codul Rutier Francez, Italian şi Olandez. Totodată, corespund principiului nevinovăției garantat de Constituția Republicii Moldova și Convenția europeană a drepturilor omului.

Necesitatea completării nominalizate, reise și din cazuistica existentă la examinarea contravențiilor constatate cu mijloacele menționate mai sus, ce a scos la iveală o serie de impedimente cu care se confruntă agenții constatatori ai Poliției.

Spre exemplu, datele statistice de evidență ale Poliției denotă faptul că prin intermediul mijloacelor tehnice precizate pe parcursul anului 2020 s-au constatat 280.000 de contravenții dintre care s-au examinat 30.000 și au rămas neexaminate 250.000.

Printre motivele de bază care fac imposibilă tragerea la răspundere contravențională a conducătorilor mijloacelor de transport care comit contravenții a căror constatare se realizează prin anumite mijloace tehnice ale Poliției se enumeră:

  1. prezentarea datelor eronate;
  2. refuzul proprietarului sau eschivarea acestuia de a răspunde la solicitările Poliției, prin care se cere informarea despre identitatea persoanei căreia i-a fost încredințată conducerea mijlocului de transport.

Pe de o parte, legea impune ca proprietarul (inclusiv în cazul mijloacelor de transport) să-și exercite cu diligență dreptul de proprietate, motiv pentru care acesta trebuie să-și asume și consecințele exercitării acestui drept. Pe de altă parte, reieșind din datele statistice prezentate mai sus și având la bază actele normative în vigoare se constată cu certitudine că mecanismele existente la etapa actuală sunt ineficiente în cazul constatării contravențiilor cu mijloace tehnice certificate ori mijloace tehnice omologate sau cu mijloace de măsurare și verificate metrologic sau etalonate în conformitate cu prevederile actelor normative.

Spre exemplu, reieșind din numărul de 250.000 de contravenții constatate în anul 2020 prin anumite mijloace tehnice care au fost lăsate fără examinare din lipsa de diligență a proprietarilor mijloacelor de transport (care au comunicat date eronate sau au refuzat să comunice identitatea conducătorului mijlocului de transport în timpul comiterii contravenției), raportat la amenda minimă de 10 unități convenționale (echivalentul a 500 lei) care poate fi aplicată persoanelor fizice și juridice pentru comiterea unor asemenea fapte, se poate identifica un eventual prejudiciu cauzat bugetului de stat în sumă de aproximativ 125.000.000 lei.

Prin eschivarea de a răspunde la solicitările Poliției cu referire la comunicarea identității proprietarilor mijloacelor de transport care au comis anumite contravenții în domeniul circulației rutiere precum și ignorarea acestora se atentează la securitatea raporturilor juridice, or asemenea solicitări se efectuează în scopul identificării și pedepsirii persoanei care se face vinovată de încălcarea legii.

Respectiv se consideră operant pedepsirea exercitării cu rea-credință a obligațiilor legale (art.55 din Constituția Republicii Moldova) a persoanelor care, în calitatea lor de proprietari ai mijloacelor de transport, folosesc aceste bunuri în detrimentul drepturilor, libertăților și demnității celorlalți cetățeni, inclusiv participanți la trafic.


Iar modificarea articolului 32 are drept scop instituirea unei noi sancțiuni contravenționale complementare, și anume „suspendarea exercitării dreptului special de a conduce mijloace de transport” pentru comiterea contravențiilor în domeniul circulației rutiere, în scopul responsabilizării conducătorilor auto, în special a celor care recidivează.

Aplicarea pedepselor contravenționale sau penale, pe alocuri se constată a fi ineficiente, deoarece statisticile demonstrează că aceeași autori ai contravențiilor/infracțiunilor, de multe ori recidivează și mai grav, folosesc aceleași mijloace de transport în momentul comiterii infracțiunilor sau contravențiilor în domeniul circulației rutiere.

O problemă actuală și care necesită intervenții imediate din partea statului o reprezintă aplicarea de către instanțele judecătorești a sancțiunii complementare „privarea de dreptul special de a conduce vehicule pe un termen de la 6 luni la un an”, conform prevederilor art.36 alin.(2) din CC nr. 218/2008.

Conform normelor art.36 alin.(3), punctele de penalizare se anulează la expirarea termenului de 6 luni de la data constatării contravenției pentru care au fost aplicate. Totodată, prevederile art.30 alin.(2) din același Cod stabilesc expres că, termenul general de prescripție a răspunderii contravenționale este de un an.

De asemenea, CC nr.218/2008 nu reglementează un termen obligatoriu pentru instanțele judecătorești în interiorul căruia ar urma să adopte hotărârea pe cauzele contravenționale în care agenții constatatori ai Poliției solicită aplicarea sancțiunii complementare privarea de dreptul special de a conduce vehicule pe un termen de la 6 luni la un an ca sancțiune complementară.

Pe cale de consecință, majoritatea cauzelor contravenționale remise în instanțele judecătorești pentru motivele expuse mai sus fie sunt încetate/clasate, ca efect al intervenirii termenului general de prescripție a răspunderii contravenționale (un an) fie ca efect al expirării termenului de 6 luni de la data constatării contravenției pentru care au fost aplicate primele puncte de penalizare, deoarece această ultimă circumstanță face imposibilă aplicarea sancțiunii complementare de către instanța de judecată.

În această ordine de idei, se prezintă informația tabelară, prin care se reconfirmă faptul că, la moment legea nu își atinge scopul scontat, și anume pedepsirea persoanelor vinovate în dependență de gravitatea faptei comise:

Mecanismul de suspendare a exercitării dreptului special de a conduce mijloace de transport propus ca sancțiune complementată constă în interzicerea temporară persoanei fizice de a conduce mijloace de transport, inclusiv prin ridicarea permisului de conducere!

În prim plan, suspendarea exercitării dreptului special de conduce mijloace de transport are ca scop înlăturarea sursei de pericol sporit care atentează nu doar la siguranța traficului rutier, dar și asupra altor drepturi fundamentale ale persoanei.

Totodată, comiterea unor contravenții pasibile în final de aplicarea sancțiunii complementare suspendarea exercitării dreptului special de a conduce mijloace de transport va contribui pe de o parte, la conștientizarea de către conducătorul auto a gravității faptei ilegale comise, precum și a consecințelor care survin, nu doar asupra victimei, dar și în privința sa.

Cu siguranță, suspendarea exercitării dreptului special de a conduce mijloace de transport va crește gradul de responsabilizare a conducătorului auto, constituind în aceeași măsură o metodă de prevenire a comiterii contravențiilor, or cunoașterea faptului că pe perioada suspendării vei fi lipsit de dreptul de a conduce mijlocul de transport va avea și efectele scontate, reieșind din necesitățile cotidiene cu care se confruntă cetățenii în prezent.


În context, şi Articolul 36 se redă într-o nouă redacție reieșind din modificările propuse la art.32 din CC nr.218/2008 (suspendarea exercitării dreptului special de a conduce mijloace de transport).

Astfel, prin proiect se stabilește termenul de aplicare a suspendării exercitării dreptului special de a conduce mijloace de transport de la 30 până la 180 de zile. Durata termenului depinde de întrunirea unor circumstanțe expres prevăzute (dacă titularul permisului de conducere a săvârșit contravenții care acumulează 15 puncte de penalizare).

De asemenea, proiectul stipulează dreptul șefului, șefilor adjuncți și șefilor subdiviziunilor desconcentrate regional ale INSP de a aplica suspendarea exercitării dreptului special de a conduce mijloace de transport. Prevederea respectivă se întemeiază pe conținutul art. 400 alin.(2) din CC nr. 218/2008.

Subsecvent, amendamentul are ca bază necesitatea intervenirii operative, prompte în scopul înlăturării sursei de pericol sporit care atentează nu doar la siguranța traficului rutier, dar și asupra drepturilor fundamentale ale cetățeanului. Astfel, este mai consecvent ca să fie prevenită comiterea unor ilegalități, decât să se suporte consecințele acestuia, cu atât mai mult, că suspendarea se răsfrânge asupra unei persoane, spre deosebire de o ilegalitate comisă care se răsfrânge asupra mai multor subiecți de drept.

Totodată, în același sens, se reiterează argumentele expuse mai sus de la art. 32 alin.(2) din CC, în partea ce se referă la inaplicativitatea pedepsei de privare de drept, de către instanța de judecată, raportat la numărul de cazuri expediate de către agentul constatator în adresa instanțelor judecătorești, cu astfel de demersuri.

Atribuirea dreptului șefului, șefilor adjuncți și șefilor subdiviziunilor desconcentrate regional ale INSP de aplicare a sancțiunii de suspendare a exercitării dreptului special de a conduce mijloace de transport are ca scop instituirea unui mecanism eficient de tragere la răspundere contravențională, or în prezent instanța de judecată derulează, de regulă, un proces judiciar contravențional într-un termen ce depășește 12 luni, având ca consecință imposibilitatea aplicării sancțiunii complementare menționate din motivul expirării termenului de 6 luni de la data constatării contravenției pentru care au fost aplicate primele puncte de penalizare.


În concluzie se propune a fi modificat şi Articolul 234 din CC, în sensul asigurării tragerii la răspundere contravențională a proprietarului mijlocului de transport (persoană juridică ori autoritate publică) în cazul în care aceștia refuză să comunice identitatea persoanei căreia i-a încredințat conducerea vehiculului.

  • în denumire și în tot cuprinsul articolului, cuvântul „vehiculului” se substituie cu cuvântul „mijlocului de transport”;
  • în dispoziție, după textul „la solicitarea poliţiei,” se completează cu textul „în condițiile art.4431,”;
  • în sancțiune, textul „cu amendă de la 27 la 30 de unități convenționale aplicată persoanei fizice” se substituie cu textul „cu amendă de la 30 la 50 de unități convenționale aplicată persoanei cu funcție de răspundere,”, iar textul „de la 45 la 60” se substituie cu textul „de la 50 la 70”.

*o unitate convenţională = 50 lei

Înăsprirea sancțiunii prevăzute de articolul 234 se bazează pe datele statistice privind nerespectarea dispoziției normei de către proprietarul sau mandatarul (utilizatorul) vehiculului, dat fiind faptul că sancțiunea produce consecințe nesemnificative pentru subiectul contravenției. La fel, modificarea sancțiunii date este indisolubilă de modificarea și subiectului normei, dat fiind faptul că se propune atragerea la răspundere contravențională a persoanei cu funcție de răspundere.

Raționamentul juridic al acestei propuneri de modificare se bazează pe circumstanțele în care persoana fizică proprietar al mijlocului de transport refuză sau nu comunică în termenul stabilit identitatea persoanei căreia i-a transmis mijlocul de transport, acesta fiind atras la răspundere. Din acest motiv, pentru evitarea dublei sancționări, s-a propus excluderea persoanei fizice pentru comiterea contravenției prevăzută de art. 234 CC dat fiind faptul că aceasta va fi subiect al unei alte contravenții, spre exemplu art. 240 CC.

La fel, unul dintre scopurile urmărite prin înăsprirea sancțiunii este responsabilizarea persoanei cu funcție de răspundere sau a persoanei juridice atât pe latura siguranței traficului rutier cât și încredințarea mijlocului de transport unei alte persoane. Tratarea permisivă a dispoziției normei prevăzute de art.234 CC produce consecințe negative atât de ordin juridic cât și social, or spre exemplu încredințarea mijlocului de transport unei persoane.

1 Comentariu
  1. slava spune

    Și cum rămîne cu componentele constitutive ale contravenției? Subiect, obiect, latura subiectivă și latura obiectivă|? Și vinovăția in special? Va Urez succes ceva mă face să cred că va fi suficient sa depui o contestație și procesul verbal de sancțiune va fi foarte ușor anulat…

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata