(video) Niciun pod actual de peste Prut sau Nistru nu poate suporta o sarcină mai mare de 100 de tone
O promisiune făcută în urmă cu un an riscă să rămână neîmplinită din cauza infrastructurii învechite. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a dezvăluit într-o emisiune la NewsMaker că o turbină pe gaz de peste 100 de tone, donată de Norvegia pentru producerea energiei electrice, nu poate fi adusă în Republica Moldova.
Problema: Poduri incapabile să suporte greutatea
„Când s-a făcut studiul de fezabilitate, s-a constatat că există limitări logistice. A aduce turbina în Moldova cu posibilitățile logistice actuale va fi foarte, foarte dificil, deoarece podurile pe care le avem peste Prut nu pot susține greutatea echipamentului. Și nici prin Ucraina nu este posibil — podurile existente în Moldova nu pot susține greutatea acestei turbine”, a explicat Junghietu.
Ministrul a precizat că echipamentul cântărește peste 100 de tone, iar atât podurile de peste Prut, cât și cele de peste Nistru sunt incapabile să suporte o asemenea sarcină. Acest lucru face practic imposibilă livrarea turbinei pe teritoriul Moldovei prin orice rută disponibilă în prezent.
Amintim că în urmă cu aproximativ un an, secretarul de stat de atunci al Ministerului Energiei, Constantin Borosan, anunțase public că Norvegia va dona Moldovei o turbină pe gaz pentru producerea energiei electrice, similară celor utilizate în Ucraina.
La acel moment Comisia Națională pentru Situații Excepționale urma să aprobe deciziile legate de instalarea acesteia. Acum, la un an distanță, realitatea infrastructurii aduce o corecție dură acestor planuri.
O rază de speranță: Podul de Flori de la Ungheni
În contextul acestor dificultăți, noul pod rutier peste Prut de la Ungheni (supranumit și Podul de Flori) apare ca o posibilă soluție viitoare. Proiectat special pentru a susține regimul de trafic al unei autostrăzi (Autostrada Unirii A8), acesta beneficiază de o capacitate portantă adaptată celor mai înalte standarde europene și va fi cea mai rezistentă structură de genul dat din țară.
Deși cifrele exacte de sarcină maximă suportată nu sunt de obicei comunicate public ca o singură cifră (deoarece sarcina se calculează pe osie și pe ampatament), specificațiile tehnice și destinația sa oferă datele necesare:
Amintim caracteristicile tehnice ale podului:
- Face parte din rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T Core)
- Respectă normativul european Eurocode, care prevede sarcini foarte mari
- Proiect finanțat parțial prin mecanismul Military Mobility al UE, ceea ce înseamnă că structura este calculată special pentru a permite trecerea vehiculelor militare grele
- Structura dublă (două poduri paralele separate, câte unul pentru fiecare sens)
- Lungime: 261.2 metri
- Lățime: aproximativ 13 metri pentru fiecare tablier
Stadiul lucrărilor – potrivit informațiilor recente, construcția avansează rapid:
- Amintim că lucrările au demarat în aprilie 2025
- Pe malul moldovenesc, culeea este finalizată la nivel de suprastructură, iar în aceste zile se toarnă betonul pentru ultima elevație
- Pe malul românesc a început montarea tablierului metalic pe prima deschidere
- În ritmul actual al lucrărilor, finalizarea construcției este estimată pentru luna iulie 2026, declară autoritățile de la Chișinău
- Primele vehicule ar putea traversa podul din toamna târzie a anului curent
Finanțare europeană
Podul este realizat cu finanțare europeană nerambursabilă în valoare de aproximativ 35 de milioane de euro, prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF). Este primul pod rutier construit la nivel de autostradă peste Prut la mai bine de 60 de ani de la ultima structură de acest tip.
Rămâne de văzut dacă acest pod va putea fi soluția prin care turbina norvegiană va ajunge, în cele din urmă, în Republica Moldova sau dacă proiectul va trebui abandonat definitiv.
Cmentariile sunt închise