(video/update) Urmăreşte LIVE încercarea de lansare a celei mai mari şi puternice rachete din lume – Starship
(update #2) Racheta a explodat la o altitudine de 30 de km, după puţin peste 4 minute de zbor. Trei sau cinci motoare din 33 au cedat, iar înainte de explozie cele două trepte nu s-au putut despărți din cauza unei serii de rotații necontrolate. Zborul a fost unul de test, cu toate riscurile asumate. Acumularea de date a fost mai valoroasă decât pierderea.
(update #1) Zborul este programat pentru 16:34, ora Moldovei, dacă nu va fi anulat din nou!
Prima lansare a celei mai mari rachete spaţiale din lume, Starship, dezvoltată de compania SpaceX pentru a realiza călătorii spre Lună şi spre planeta Marte, ar putea avea loc în această după amiază, spre seară, după amânarea de luni într-un ultim moment, cauzată de o problemă tehnică.
Noua fereastră de lansare se va deschide în jurul orei 16:00, ora Moldovei şi va dura puţin mai mult de o oră, au anunţat reprezentanţii SpaceX. Lansarea giganticei rachete urmează să aibă loc de la baza spaţială Starbase din extremitatea sudică a statului american Texas, după ce compania lui Elon Musk a primit autorizaţia mult aşteptată din partea autorităţilor aeriene americane.
Licenţa de zbor pentru Starship e valabilă pentru următorii 5 ani.
LIVE în 4K
Urmăreşte alături de alţi peste 500.000 de oameni🚀
Cu o înălţime record de 120 de metri, Starship face parte din categoria lansatoarelor super-grele, capabile să transporte o încărcătură de peste 100 de tone pe orbita Pământului. Puterea ei de lansare este de două ori mai mare decât cea a legendarei Saturn V, racheta utilizată în cadrul programului lunar Apollo şi care avea înălţimea de 111 metri.
Luni dimineaţă, condiţiile meteorologice erau ideale şi umplerea rachetei cu carburantul său criogenic, oxigen şi metan lichid, se petrecea aşa cum era prevăzut. Însă, „o valvă pare să fie îngheţată”, a scris în cele din urmă pe Twitter Elon Musk, CEO-ul SpaceX, înainte ca amânarea lansării să fie anunţată în mod oficial, cu mai puţin de 10 minute înaintea orei prevăzute pentru lansare. „Am învăţat multe lucruri astăzi”, a adăugat Musk.
Racheta Starship nu a zburat niciodată în configuraţia sa completă, care include o primă treaptă foarte puternică, cea mai puternică făcută vreodată, denumită Super Heavy. Doar a doua treaptă a rachetei, vehiculul Starship, care a dat prin extensie numele întregii rachete, a efectuat până în prezent zboruri de testare suborbitale (la altitudinea de circa 10 km).
Planul de zbor pentru noul test este următorul: la aproximativ trei minute după lansare, Super Heavy trebuie să se desprindă şi să aterizeze pe o platformă din Golful Mexic (dacă va reuşi). Vehiculul Starship urmează atunci să-şi aprindă cele şase motoare şi să îşi continue singur ascensiunea, până la altitudinea de circa 150 de kilometri. După ce va parcurge o rotaţie aproape completă în jurul Pământului, care va dura aproximativ o oră, el urmează să se prăbușească în Oceanul Pacific, undeva lângă Hawaii.
Acesta ar fi “cel mai bun scenariu”, au afirmat inginerii de la SpaceX, în condițiile în care rezultatul zborului de încercare este incert. Dacă în timpul pregătirilor „vom vedea ceva care ne îngrijorează, vom amâna zborul”, a avertizat Elon Musk. Iar atingerea orbitei din prima încercare este foarte puţin probabilă, a prevenit el.
Miliardarul de origine sud-africană a spus că se va mulţumi dacă testul, al cărui obiectiv principal este de a colecta un maximum de date pentru prototipurile viitoare, nu va distruge rampa de lansare! Temerea lui: ca unul dintre cele 33 de motoare Raptor ale Super Heavy să nu explodeze şi să nu provoace “un efect de domino” care să se propage la celelalte motoare. „Am avea nevoie cu siguranţă de mai multe luni pentru a reconstrui rampa de lansare dacă o vom face să se prăbușească!”
În urmă cu câteva luni, racheta SLS, aparţinând NASA (98 de metri înălţime) a devenit racheta operaţională cea mai puternică din lume, după zborul său inaugural în cadrul misiunii selenare Artemis 1. Racheta SLS ar putea fi detronată de Starship.
În întregime reutilizabilă
Acest zbor inaugural va fi monitorizat cu mare atenţie de NASA. Agenţia spaţială americană a ales acest vehicul spaţial pentru a-i readuce, pentru prima dată după o pauză de peste o jumătate de secol, pe astronauţii săi pe Lună, în cadrul misiunii Artemis 3, programată oficial în 2025.
Astronauţii vor părăsi Pământul la bordul noii mega-rachete a NASA, SLS (înaltă de 98 de metri, cu o putere de lansare aproape de două ori inferioară faţă de cea prevăzută pentru Starship). Ei vor călători până în proximitatea Lunii la bordul capsulei Orion, iar aceasta se va conecta cu vehiculul Starship, plasat în prealabil pe orbita lunară. Starship va fi acela care îi va coborî pe astronauţi pe suprafaţa Lunii. Fără acest modul de alunizare, misiunea Artemis 3 nu va putea avea loc.
Pe viitor, noua rachetă va fi în întregime reutilizabilă. Super Heavy va trebui să revină pe Terra şi să coboare la baza de lansare, echipată cu un braţ mecanizat pentru a o prinde!
Vehiculul Starship va trebui să revină pe Terra cu ajutorul unor retropropulsoare. Aceasta este manevra care a fost de cele mai multe ori testată în 2020 şi 2021. Mai multe prototipuri au coborât atunci prea repede şi au percutat solul provocând explozii impresionante – înainte ca unul dintre ele să reuşească, în cele din urmă, procedura de aterizare.
Ideea unui lansator reutilizabil, marea strategie a lui Elon Musk, vizează reducerea costurilor. Fiecare lansare a rachetei Starship ar putea în final să coste doar câteva milioane de dolari, mai puţin de 10.
Racheta sa are deja clienţi: miliardarul american Jared Isaacman se va afla la comanda primului zbor cu echipaj uman. Un alt miliardar, japonezul Yusaku Maezawa, şi antreprenorul american Dennis Tito (primul turist spaţial din istorie) au anunţat şi ei că vor urca la bordul rachetei Starship pentru o călătorie în jurul Lunii, când va fi posibil.
Însă, pentru Elon Musk, Starship este vehiculul care va permite omenirii să devină o civilizaţie multi planetară: „Avem un drum anevoios de doi sau trei ani în faţa noastră (…), dar la sfârşit ar trebui să dispunem de ceva care ne va permite să instalăm o bază pe Lună şi pe Marte.”
Cmentariile sunt închise