(foto) Ştiai asta? Sistemul de climatizare din maşinile Bugatti este capabil să răcorească un apartament cu trei camere

Mașinile pe care le face Bugatti în prezent, fiind vorba despre un singur model – Chiron – şi variaţiile sale, au un sistem de aer condiționat atât de puternic încât pot deservi chiar şi un apartament!

Un alt lucru la fel de curios este că responsabil de dezvoltarea sistemului a fost o femeie, inginerul Julia Lemke, doctor în științe tehnice.

Controlul climei pe maşinile Bugatti este asigurat prin două condensatoare, un aparat de aer condiționat central și un compresor. Sistemul oferă un flux de aer refrigerat de până la 9.5 metri, dacă s-ar măsura în lungime. Această putere mare se datorează faptului că Bugatti are un aspect de poziţionare centrală a motorului și însuşi un benzinar gigantic de 8.0 litri cu 16 cilindri poziţionaţi în W.

Situat chiar în spatele scaunelor, motorul încălzește în mod constant cabina, iar sistemul de aer condiţionat performant a fost dezvoltat şi pentru a se „confrunta” cu această problemă, în susţinerea confortului pasagerilor.

Julia Lemke lucrează în industria auto din 2013, iar la Bugatti din 2016, exact din anul când a fost arătat lumii noul Chiron la Salonul Auto de la Geneva. Ea spune că dezvoltarea unui sistem de climatizare pentru o mașină la fel de complexă ca Chiron a fost o adevărată provocare.

Una dintre principalele probleme în dezvoltarea sistemului este de a lua în considerare sentimentul individual de temperatură al oamenilor. Europenii se simt de obicei confortabil între 21 și 22 de grade Celsius, în timp ce majoritatea americanilor preferă un microclimat cu câteva grade mai mic.

Potrivit inginerului, sistemul ar trebui să ajungă rapid la temperatura aleasă, fără niciun fel de moduri preinstalate. Nu ar trebui să existe zgomote, nici curenţi de aer nedoriţi, iar în linii generale pasagerii unei astfel de mașini scumpe nici nu ar fi de dorit, chiar deloc, să sesizeze cumva activitatea aparatului de aer condiționat.

O altă sarcină a fost de a oferi ventilație și aer condiționat la viteze maxime. Amintiți-vă că un Bugatti Chiron obişnuit poate accelera până la maxim 420 km/h. În mașinile mai „pământești”, aerul intră de regulă în cabină prin nişte nişe din partea de jos a parbrizului, dar în maşinile Bugatti aer se trage de acolo numai până la o viteză de 250 km/h. 

După depăşirea acestei viteze de rulare există un comutator la presiune negativă: cabina este răcită de un sistem de control complex, cu o supapă suplimentară pentru aerisire și o turbină optimizată. Anume această soluție asigură ventilarea și microclimatul la viteze mari.

O altă caracteristică interesantă este că, datorită cerințelor ridicate de eficientizare, parbrizul Bugatti este înclinat la un unghi fix de 21.5 grade, iar suprafaţa sa totală este de 1.31 metri pătraţi. Pentru comparație, pe mașinile obișnuite unghiul de înclinare a parbrizului este de aproximativ 30 de grade, iar suprafaţa este de 0.7 metri pătrați.

Datorită unui parbriz mai mare, în cabină ajung mai multe raze de lumină decât în maşinile produse în masă, iar ca urmare, în plus față de motor, soarele încălzește foarte mult cabina. Situația este „agravată” în cazul în care clientul a comandat un acoperiș panoramic opțional Sky View. Acesta este motivul pentru care mașina este echipată cu un aparat de aer condiționat foarte performant, care include un compresor de 10 kilowați și două condensatoare. Un astfel de sistem poate răci un apartament cu o suprafață de până la 80 de metri pătrați, adaugă Julia Lemke.

Aproximativ trei kilograme de lichid de răcire per minut poate fi comprimat de la o presiune de aproximativ 2 bar la o presiune ridicată de până la 30 bar.

În ceea ce o privește, are o slujbă de vis, testând şi conducând modele Bugatti practic în fiecare săptămână. Julia Lemke a crescut în sudul Germaniei și a devenit conștientă de interesul ei pentru tehnologie încă de la început, în timpul zilelor ei de școală. Ea și-a ajutat tatăl și fratele să-și repare bicicleta și a început să se joace cu mașinile de la o vârstă fragedă. Prima ei mașină – un VW Passat vechi din 1985 – nu avea nici servodirecție, nici aer condiționat. În ciuda fascinației sale pentru tehnologie, Julia Lemke a luat inițial o diplomă în istorie – a doua ei pasiune. Ea a finalizat studiile cu o calificare de arhivist – dar apoi a continuat să studieze energia și ingineria proceselor, cu un accent pe termodinamică, în Brunswick.

„Am ajuns la realizarea faptului că problemele tehnice actuale și viitoare, dar și soluțiile lor, sunt mai fascinante decât trecutul. Am fost deosebit de interesată de termodinamică”, explică Julia Lemke.

După absolvire, a efectuat cercetări la Institutul de Termodinamică al Universității Tehnice și și-a scris teza de doctorat privind „Evaluarea energetică a sistemelor de aer condiționat auto cu circuite secundare”.

Vezi neapărat:

https://autoblog.md/video-documentar-cum-fost-construit-noul-bugatti-chiron/