Jocurile olimpice din anul 1980 – un eveniment major care a marcat istoria Uniunii Sovietice. În acele momente de mândrie naţională toţi oamenii sărbătoreau, dar nici producătorii de maşini nu stăteau cu mâinile în sân. Cu această ocazie câteva firme au creat nişte vehicule speciale, chiar unice putem spune, fiecare dintre ele având un scop bine definit. Despre ele, despre aceste mijloace de transport, în mare parte necunoscute, vom vorbi în acest articol.
De obicei, înainte de a fi dat startul olimpiadei, la locul desfăşurării evenimentului trebuia să ajungă focul olimpic. Aşa şi a fost, iar pentru aceasta au fost folosite câteva vehicule speciale, create de GAZ, RAF, LAZ şi alţi producători autohtoni.
Dacă nu ştiaţi, focul olimpic a ajuns la 1 iulie 1980 la Bucureşti, iar în zilele de 5-6 iulie torţa a trecut şi prin Republica Moldova.
Unul dintre automobilele care însoţea focul din Grecia era un GAZ-24 “Volga”. Acesta era vopsit în două culori: alb şi auriu. Avea numere de înmatriculare speciale “OLM”. Însă ce era mai important: astfel de maşini erau adaptate pentru a se deplasa lent. Unele aveau şi girofare, ca şi cele de pe maşinile miliţiei.
O altă maşină specială era RAF-2907 (creată pe baza modelului 2203). Unitatea de transport era vopsită în aceleaşi culori şi avea ca scop principal transportul torţelor de rezervă în cazul unor situaţii neprevăzute. În total, producătorul din Letonia a construit cinci astfel de maşini.
Alte două autobuze create pe baza modelului 699 şi numite ulterior LAZ-52551, erau folosite pentru a transporta persoanele responsabile de aducerea focului olimpic în Moscova (prima imagine de mai jos) şi pentru transportul jurnaliştilor care monitorizau evenimentul (a doua imagine de mai jos).
Un rol important au jucat şi produsele uzinei de autobuze Pavlov. În Moscova au fost aduse câteva sute de unităţi PAZ-672UM (prima imagine) care avea o suspensie moale şi scaune confortabile pentru transportul pasagerilor. Exista şi modelul PAZ-3201UM (a doua imagine), un autobuz cu tracţiune integrală, cu două uşi şi cu design interior îmbunătăţit. Uzina a mai produs şi modelul PAZ-672TL (a treia imagine) – un laborator medical mobil, cu două uşi largi şi echipat cu toate dispozitivele necesare unei intervenţii.
Exista şi versiunea RAF-2910 care era echipată cu un motor electric. Acumulatorii erau amplasaţi în partea din spate a salonului, iar propulsorul dezvolta 14 CP, destui pentru a accelera până la o viteză maximă de 40 de km/h. Şase astfel de maşini erau destinate pentru a însoţi participanţii la maraton.
Au fost construite şi 10 “ambulanţe” RAF-2913, dar şi 90 de “pick-up-uri” RAF-2909. Ultimele erau dezvoltate pentru a transporta echipamentul necesar cicliştilor.
Şi nu în ultimul rând trebuie menţionată o creaţie absolut unică, auto-trenul RAF-3407-9225-9226. Un mijloc de transport ideal pentru a transporta turiştii străini.
Multe dintre aceste automobile menţionate s-au pierdut în istorie, însă alte maşini există până în prezent în câteva muzee din Letonia. Putem afirma că Olimpiada din 1980 a fost un imbold pentru ca industria auto din Uniunea Sovietică să se dezvolte şi să arate lumii că poate construi nişte vehicule unice.
Sursa: auto.mail.ru
Cmentariile sunt închise