Poluarea fonică a mașinilor din Moldova: De ce nu se verifică și cine ar trebui să o facă
Poluarea fonică provocată de unele automobile sau motociclete creează disconfort moldovenilor. Dacă ziua sunetul nu pare atât de deranjant, motoarele răsună infernal noaptea și deranjează, chiar dacă stăm în casă și avem geamurile închise, în special dacă este vorba despre vehicule cu țeava de eșapament modificată.
Realitatea.md a încercat să afle cine este responsabil de elaborarea și stabilirea normelor privind poluarea fonică în Republica Moldova, care sunt procedurile de măsurare a nivelului de zgomot emis de mașinile cu modificări tehnice, ce amenzi se prevăd și cum poate fi oprit dezmățul unor automobiliști sau motocicliști.
Deși legislația în vigoare stabilește norme pentru zgomotul maxim admisibil, verificarea lui este posibilă doar în secții specializate de revizie tehnică, iar reglementările nu impun amenzi pentru depășirea acestor indicatori, ci pentru modificările tehnice care le provoacă.
Reglați volumul audio mai încet înainte de a porni filmulețele care arată ce înseamnă poluare fonică în exces!
Ministerul Mediului – poluarea fonică ține de responsabilitatea ANSP
Pentru a identifica reglementările în domeniu s-a apelat la Ministerul Mediului, dar instituția a direcționat către Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP)!?
„Poluarea fonică reprezintă zgomotul ambiental emis de la diferite mijloace de transport – trafic rutier, trafic feroviar, trafic aerian și din activitatea surselor industriale. Luând în considerare că zgomotul produce efecte variate asupra sănătății umane și poate influența mai mulți indicatori ai calității vieții umane şi, având în vedere că autoritatea competentă pentru supravegherea sănătății publice reprezintă Agenția Națională pentru Sănătate Publică”, a răspuns Ministerul Mediului.
Specialiștii de la ANSP au comunicat că există standardizări internaționale și se pot impune sancțiuni de până la 240 de unități convenționale, adică 12.000 de lei, pentru depășirea nivelului admisibil de zgomot în cazul comerțului interior, potrivit Codului Contravențional.
MAI trebuie, dar nu poate să verifice
De la Ministerul de Interne s-a aflat că avem „Reglementare tehnică privind omologarea autovehiculelor și certificarea componentelor acestora”. Conform documentului, în timpul reviziei tehnice, zgomotul cauzat de țevile de evacuare, în funcție de vehicule, nu trebuie să depășească 96-100 dBA.
Teoretic, când vehiculul iese de la revizia tehnică, el primește calificativul „admis” și are dreptul să circule. Zgomotul excesiv poate fi provocat de modificări tehnice care intervin ulterior sau care au fost „trecute cu vederea” din anumite motive.
Inspectoratul Național de Securitate Publică, chiar dacă trebuie să intervină, nu are dispozitive speciale pentru verificarea zgomotului. Controalele de acest gen pot fi efectuale în echipe mixte, împreună cu ANTA. Oamenii legii au precizat că în cazul unei sesizări, se întocmește un proces verbal, iar vehiculul este trimis spre o nouă revizie tehnică, care să stabilească dacă există încălcări privind exploatarea.
Amenda nu se aplică pentru încălcarea normelor de poluare fonică, dar pentru exploatare necorespunzătoare. Aceasta constituie maximum 600 de lei și trei puncte de penalizare.
În același timp, Codul Contravențional prevede amenzi pentru „exploatarea vehiculelor terestre, a navelor şi aeronavelor care depășesc normativele admise de emisie a poluanților și de emitere a zgomotului în timpul funcționării”. Sancțiunile constituie de la 6 la 12 unități convenționale, adică de la 300 la 600 de lei.
Cum evaluează UE cât de dăunătoare este poluarea fonică?
Directiva UE privind zgomotul ambiental, aprobată în 2022 de Consiliul și Parlamentul European, prevede mai multe formule care să calculeze cum afectează poluarea fonică sănătatea cetățenilor. Printre indicatori se numără perioada de zi sau de noapte, tipul și durata de emisie a zgomotului, frecvența, zona, combinațiile de sunete, dar și alți factori.
Așadar, se analizează raportul dintre zgomot și disconfortul pe care îl provoacă, cauzalitatea dintre tulburarea somnului și emisiile sonore din trafic sau industriale, climatul, cultura și vulnerabilitatea anumitor categorii de populație. De asemenea, Directiva mai prevede și crearea hărților acustice strategice, care pot prezentate populației sub formă de grafice, informații numerice și tabele.
Responsabilii (ne)cunoscuți din Moldova
Directiva privind reducerea zgomotului ambiental, pe termen lung, își propune reducerea numărului de persoane afectate de efectele dăunătoare ale poluării fonice și implementarea măsurilor pentru reducerea ei, în special dacă este cauzată de „echipamentele utilizate în exterior, de mijloacele și infrastructurile de transport și de anumite categorii de activități industriale, pe baza măsurilor puse deja în aplicare sau aflate în discuție în vederea adoptării”.
În contextul statutului de țară candidat la aderare, pe care l-am primit recent, autoritățile din Republica Moldova pasează responsabilitatea de la una la alta și nu știu cine trebuie să ajusteze legislația locală la cea europeană.
Ministerul Mediului, deși este responsabil de prevenirea poluării, spune că problema zgomotului ambiental este chestiunea de care trebuie să își facă griji ANSP, iar Agenția pasează responsabilitatea către Primării și Consilii locale.
„Autoritățile administrației publice locale și agenții economici sunt obligați să elaboreze și să realizeze măsuri în vederea prevenirii, reducerii și eliminării impactului dăunător asuprea atmosferei al proceselor radiante, vibrațiilor, undelor sonore, inclusiv al radiațiilor și zgomotelor. Astfel, Agenția Națională pentru Sănătate Publică dispune de bază normativă privind nivelurile admise și măsurare a zgomotului din mediul ambiant, iar inițierea implementării Directivei menționate nu ține de competența Agenției.”
Cine, cum și când se va gândi la poluarea fonică în Republica Moldova, rămâne mister. Responsabilii par să ducă o luptă grea pentru a pune responsabilitatea pe umerii colegilor lor din alte instituții, făcând referire la mai multe prevederi votate anterior de Parlament. Între timp, cetățenii suportă zgomotul ambiental cauzat de transport, construcții, lucrări de reparație, muzică la volum înalt, focuri de artificii (INTERZISE pe durata stării de urgență în Moldova) și au puține șanse să fie soluționată problema și să fie amendați cei vinovați cât timp echipamente de măsurare a sunetului nu există.
Cmentariile sunt închise