(video) Koenig Ferrari Testarossa Competition Evolution: Cel mai puternic autoturism al anilor 80
Când vorbim despre supercarurile anilor 80, Ferrari Testarossa este un nume care apare inevitabil în discuție, fiind un simbol al excesului și al designului extravagant al epocii. Să ne amintim și de abțibildurile găsite în gumele de mestecat de altă dată….
Însă, pentru cei care considerau că varianta standard de 390 CP nu era suficientă, tunerul german Koenig Specials a dus această mașină la un nivel cu adevărat incredibil. Modelul Koenig Specials Ferrari Testarossa, în variantele sale de top, a fost catalogat drept cel mai puternic automobil al deceniului, atingând o putere uluitoare de până la 1000 de cai!
În acest articol explorăm povestea fascinantă a acestei mașini, de la originile sale până la impactul său asupra culturii auto.

De la Ferrari Testarossa la Koenig Specials
Lansată în 1984 la Salonul Auto de la Geneva, Ferrari Testarossa a succedat modelului 512 BBi și a impresionat imediat prin designul său semnat de Pininfarina, cu linii agresive și celebrele prize de aer laterale cu lame orizontale.
Motorul său V12 boxer natural aspirat de 4.9 litri dezvoltă 390 CP și 480 Nm, oferind o accelerație de la 0 la 100 km/h în 5.8 secunde și o viteză maximă de 290 km/h – cifre impresionante pentru acea vreme. Totuși, pentru Willy König, fost pilot amator și fondator al Koenig Specials, acest nivel de performanță era doar un punct de plecare.
Koenig Specials, înființată în 1977 la München, și-a câștigat rapid reputația de a transforma modelele super sport europene în adevărați „monștri” de viteză. Willy, un pasionat incurabil al vitezei, începuse să modifice mașini Ferrari încă din 1974, când și-a personalizat propriul 365 GT4 BB, primul livrat în Germania. Nemulțumit de performanțele stoc, el a dezvoltat treptat o afacere care a atras clienți bogați din întreaga lume, dornici să-și ducă mașinile la limitele tehnologiei disponibile.
Nașterea Testarossa Competition
Când Testarossa a intrat pe piață, Koenig a văzut o oportunitate perfectă de a-și pune amprenta. Primele modificări au fost relativ simple: o remapare a ECU-ului, un filtru de aer de competiție și un sistem de evacuare personalizat, care creșteau puterea cu aproximativ 50 CP. Ulterior s-a decis conversiunea la turbocompresie: la Salonul Auto de la Frankfurt din 1985 a fost prezentat Koenig Ferrari Testarossa Bi-Turbo cu 710 CP.
Însă adevărata revoluție a venit odată cu introducerea pachetului „Competition”, iar ulterior a variantei „Competition Evolution”. Aceste modele au fost echipate cu două turbocompresoare KKK, intercoolere mai mari și un sistem electronic de gestionare a motorului MoTeC, printre altele transformând Testarossa într-o bestie cu 800 și 1000 CP respectiv.
În configurația sa de top, cunoscută și drept „Evolution” sau „Competition Evolution II”, acest supercar atingea performanțe de neimaginat pentru anii 80. Accelerația de la 0 la 100 km/h a scăzut la aproximativ 3.8-3.5 secunde, iar viteza maximă urcă la 349 km/h în cazul Evolution. Unii clienți au raportat chiar viteze de peste 370 km/h, deși astfel de valori erau greu de verificat independent în acea perioadă, dată fiind tehnologia limitată a anilor 80.
Apropo, în cabină există un comutator fizic de comutare a puterii maxime produse de motor.
Design și tehnologie: excesul anilor 80
Koenig nu s-a limitat la motor. Testarossa Competition a primit un kit de caroserie spectaculos, care o făcea să semene cu un Ferrari F40, o altă icoană a epocii. Farurile escamotabile au fost înlocuite cu unele fixe, aripile au fost lărgite semnificativ, iar un spoiler spate masiv îmbunătățea aerodinamica.
Interiorul era la fel de extravagant, cu piele omniprezentă – deseori în culori stridente precum roșu – și dotări precum centuri de siguranță cu patru puncte și un sistem audio de top pentru acea vreme (KENWOOD cu 16 difuzoare și 1000 W).
Suspensia a fost întărită cu amortizoare Koni și arcuri H&R, iar frânele au primit etriere AP Racing și discuri mai mari, esențiale pentru a controla puterea imensă. Jantele multi-piese de 17 inchi, echipate cu anvelope late (335 mm pe spate), completau aspectul agresiv și funcțional al mașinii. Totul era gândit pentru a face față cuplului masiv și vitezelor extreme.
Costul total al mașinii modificate era de 595.900 dolari SUA, echivalentul a aproximativ 1.5 milioane de dolari în banii actuli. Mai mult, pentru alți 55.600 de dolari se putea elimina acoperișul!
Controversă și moștenire
Modificările aduse de Koenig nu au fost pe placul tuturor. Enzo Ferrari însuși a fost atât de indignat de aceste „blasfemii” încât a cerut, printr-o notificare legală, ca toate emblemele Ferrari să fie îndepărtate de pe mașinile modificate de Koenig. Publicațiile auto evitau uneori să asocieze direct numele Ferrari cu aceste creații, folosind în schimb logoul „KS” al tunerului german. Cu toate acestea, pentru clienții bogați din Europa și Japonia – unde Koenig a avut un succes uriaș – aceste mașini reprezentau simbolul suprem al statutului și al excesului anilor 80.
Din informațiile publice, modelul Competition Evolution Coupe a fost produs în 21 de unități, iar decapotabila în 25. Numărul celor care mai există astăzi este incert. Lipsa sistemelor electronice de asistență, precum controlul tracțiunii sau ABS, combinată cu puterea brută, a făcut ca aceste mașini să fie extrem de dificil de condus și, cel mai probabil, a dus la dispariția unora în accidente.
Impactul cultural
Testarossa Competition a devenit un simbol al epocii sale, apărând pe postere și în reviste auto precum Road & Track sau Top Gear. Era o perioadă în care tunerii europeni, precum Koenig, RUF sau AMG, împingeau limitele ingineriei auto, creând mașini care depășeau orice imaginație. Astăzi, aceste modele sunt considerate piese de colecție rare, apreciate de un anumit tip de pasionați – cei care valorizează unicitatea și îndrăzneala mai presus de puritatea originală.
Un exemplar notabil, modificat în 1986, a fost vândut în 2024 pe Bring a Trailer pentru 525.000 de dolari, cu doar 17.000 km la bord. Prețul reflectă raritatea și starea excelentă a mașinii, dar și nostalgia crescândă pentru epoca tunerilor anilor 80. Koenig Specials continuă să existe și astăzi, deși se concentrează acum pe piese și kituri, fără a mai construi mașini complete.
Într-o decadă dominată de exces, Koenig Specials Ferrari Testarossa Competition a fost mai mult decât o mașină – a fost o declarație. Cu 1000 CP într-o eră în care 400 CP era considerat vârf de gamă, această Testarossa tunată a redefinit ce înseamnă „puternic”. Comparativ, Ferrari F40, lansat în 1987, oferea 478-484 CP – o performanță impresionantă, dar departe de nebunia lui Koenig. Chiar și Porsche 959, un alt titan al vremii, atingea „doar” 450 CP.
GALERIE FOTO:
Cmentariile sunt închise