Incredibil! Peste 90% din capturile camerelor de supraveghere ale traficului din Chișinău nu pot fi folosite pentru amenzi

Distribuie:
  •  
  •  
  •  
  • 1
  •  
  •  

O serie de nereguli la nivel înalt ne dezvăluie că în ultimii ani s-a neglijat pedepsirea conducătorilor auto pentru încălcările comise în trafic şi astfel nu a fost luată nici cea mai elementară măsură de îmbunătăţire a siguranţei în trafic. Toate au fost incluse într-un raport de audit al managementului sistemelor de supraveghere a traficului rutier, prezentat Curţii de Conturi.

În cadrul misiunii de audit precedente s-au constatat multiple nereguli și abateri de la prevederile cadrului normativ privind funcționarea Sistemului Automatizat de Supraveghere a Controlului Traficului (SASCR) „Controlul traficului”. În vederea remedierii acestora, autorităților responsabile din 19 entități le-au fost prezentate spre implementare 54 cerințe și 78 de recomandări.

Testările efectuate de misiunea de follow-up au relevat un nivel moderat de implementare a recomandărilor înaintate de auditul precedent. Din totalul de 132 de cerințe și recomandări prezentate de auditul precedent au fost implementate integral – 64 (48.5%), implementate parțial – 36 (27.3%), au rămas neimplementate – 32 (24.2%).

Principalele cauze care au generat implementarea moderată a cerințelor și recomandărilor de audit au fost:

  • interesul scăzut al unor factori de decizie din cadrul autorităților publice vizate pentru punerea în practică a cerințelor și recomandărilor;
  • gradul înalt de formalitate în aplicarea mecanismelor de control managerial menite să asigure desfășurarea și monitorizarea acțiunilor de implementare;
  • capacitatea instituțională redusă a Serviciului Tehnologii Informaționale al MAI, datorată insuficienței de personal calificat în domeniul Tehnologiilor Informaționale și neatractivitatea funcțiilor disponibile pentru specialiștii de înaltă calificare.

Printre constatările auditului precedent au figurat lipsa controlului corespunzător și nerespectarea cadrului legal, care au permis administratorului Registrului de evidență a contravențiilor să intervină în baza de date pentru a modifica contul trezorerial, astfel ca la capitolul „Amenzi aplicate pentru încălcarea traficului rutier cu ajutorul mijloacelor foto-video” să fie direcționate amenzile care nu fac obiectul surselor respective, în consecință fiind achitată neregulamentar suma de 7.4 milioane de lei pentru serviciile de monitorizare video a traficului rutier prestate de agenții economici.

Vezi şi: (foto) INP anunţă despre punerea în funcţiune a mai multor camere ce fixează încălcări în municipiu

FOTO: unimedia.info

Dat fiind faptul că introducerea, în 2017, a transferurilor cu destinaţie specială pentru întreţinerea infrastructurii drumurilor locale s-a efectuat din contul eliminării defalcărilor în bugetele locale de nivelul II a veniturilor din taxa pentru folosirea drumurilor, APL (Administraţie Publică Locală) de nivelul I nu sunt cointeresate financiar în ameliorarea situației privind dotarea drumurilor cu mijloace de semnalizare, respectiv, în creșterea nivelului veniturilor din amenzi. Acest fapt a condiționat neasigurarea de către APL de nivelul I a mijloacelor de semnalizare necesare circulației (marcajului și indicatoarelor rutiere). Din această cauză, peste 90% din capturile camerelor de supraveghere ale Sistemului automatizat „Controlul traficului” din mun. Chișinău sunt rebutate, sistemul funcționând în ultimii ani cu un randament de circa 6.5%!

La fel, auditul precedent a constatat neîndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor funcționale de către agenții constatatori ai Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General de Poliție al MAI în vederea identificării contravenientului, sancționării acestuia și încasării amenzii. Din totalul de 660.000 de cazuri de încălcare a regulilor circulației rutiere, constatate în perioada 2014-2015, doar pentru 315 mii de cazuri (sau 47%) au fost întocmite procese-verbale de sancționare. La fel, au fost depistate deficiențe în achitarea amenzilor contravenționale și aplicarea punctelor de penalizare.

În acest context, a fost înaintată recomandarea de a asigura îndeplinirea corespunzătoare de către agentul constatator a atribuțiilor legale în vederea finalizării procesului contravențional, în special privind identificarea contravenientului, încasarea amenzilor și acordarea punctelor de penalizare.

Urmare a verificării nivelului de implementare a recomandării, misiunea de follow-up a constatat că în perioada de 12 luni calendaristice ulterioară publicării Raportului aprobat prin Hotărârea Curții de Conturi nr. 12 (semestrul II 2017 și semestrul I 2018), rata identificării contravenienților la nivelul Inspectoratului General de Poliție (IGP) a crescut cu circa 11% în raport cu perioada anterioară inițierii auditului (2016), constituind circa 41%. Totuși, având în vedere că termenul de examinare a cauzelor s-a majorat în această perioadă de 4 ori (de la 3 luni la 1 an), iar numărul procedurilor examinate a crescut cu 36%, creșterea în cauză nu poate fi considerată ca atare.

Vezi şi: Guvernul a aprobat un proiect prin care predă camerele de supraveghere a traficului unei companii private

FOTO: unimedia.info

Totodată, veridicitatea tabloului identificării contravenienților este afectată de un șir de factori după cum urmează:

  • numărul total al proceselor-verbale privind constatarea contravențiilor întocmite în cadrul IGP și înregistrate în sistemele informaționale gestionate de MAI prezintă divergențe considerabile în raport cu numărul formularelor de procese-verbale eliberate ca documente de strictă evidență subdiviziunilor IGP. Astfel, în 2017 și 2018 sistemele informaționale au înregistrat un număr mai mare de procese-verbale seria MAI întocmite în cadrul IGP decât numărul formularelor eliberate instituției pentru aceste perioade, diferența constituind 55.524 procese-verbale în 2017 și 40.978 procese-verbale în 2018.
  • în Sistemul Informațional Automatizat ”Registrul de Evidență a Contravențiilor” (SIA REC) există un număr mare de procese-verbale care nu conțin toate datele enumerate la art. 443 alin. (1) din Codul contravențional sau conțin date vădit eronate, fapt ce atrage nulitatea acestor procese-verbale. Astfel, în sistem au fost identificate cel puțin 1.000 de procese-verbale întocmite în perioada 2017-2018 pentru contravenții în domeniul circulației rutiere, care nu corespund rigorilor impuse de art. 443 din Codul contravențional. Cel mai frecvent, în procesele-verbale analizate nu este specificat locul unde a fost comisă contravenția, nu este indicat IDNP-ul contravenientului, este indicat greșit anul nașterii (de regulă, 2017 sau 2018). Or, în conformitate cu prevederile art. 445 din Cod, neconsemnarea în procesul-verbal cu privire la constatarea contravenției a datelor și faptelor indicate la art. 443 are ca efect nulitatea acestuia.
  • în SIA REC s-au depistat mai mult de 60 de cazuri în care procesele-verbale de constatare a contravenției în domeniul circulației rutiere sunt întocmite în privința unor persoane care n-au atins vârsta de 16 ani! Or, potrivit art. 16 al Codului contravențional, aceasta este vârsta la care survine răspunderea contravențională pentru aceste contravenții.
    Totodată, se remarcă lipsa de efort în vederea identificării contravenienților în procedurile cu implicarea autovehiculelor aflate în gestiunea instituțiilor de stat.

În sistemele informaționale gestionate de MAI au fost identificate mai multe rapoarte ale agenților constatatori, care au fost emise în 2017 pentru încălcarea Regulamentului circulației rutiere cu autovehicule aparținând instituțiilor publice, dar care nu s-au finalizat cu întocmirea unor procese-verbale, urmare a neidentificării contravenienților (Baza Auto a Cancelariei de Stat – 31 rapoarte, Secretariatul Parlamentului – 26 rapoarte, Procuratura Generală – 14 rapoarte, CNA – 16 rapoarte, MAI – 17 rapoarte, IGP – 52 rapoarte, etc.). Pentru I semestru al anului 2018 situația a rămas aproximativ aceeași.

Cu referire la situația achitării amenzilor, misiunea de follow-up a constatat că în 2016 numărul proceselor-verbale neachitate neremise executorilor judecătorești potrivit legii a constituit 26.1% din numărul total al proceselor-verbale neachitate, iar suma aferentă acestora – 26.8% din suma totală a amenzilor neachitate.

În 2018, procesele-verbale neremise executorilor judecătorești pentru achitare au constituit 29.6% din numărul total al proceselor-verbale neachitate, iar suma aferentă acestora – 29.2% din suma totală a amenzilor neachitate.

În contextul celor expuse, cerințele și recomandările înaintate conducerii instituțiilor supuse verificării, care nu au fost implementate sau au fost implementate parțial, se reiterează și se reformulează în Raportul misiunii de follow-up, urmând ca entitățile vizate să întreprindă în continuare măsuri concludente în vederea implementării acestora.

Vezi şi: Se iau de noi, dar nu respectă înşişi regulile! Câte amenzi iau deputații prin intermediul camerelor de supraveghere


Distribuie:
  •  
  •  
  •  
  • 1
  •  
  •  

You may also like...