(foto) Istoria grilei de radiator duble a BMW, din 1933 şi până în prezent

Probabil niciun alt element de design atât de puternic asociat cu o marcă nu are o poveste atât lungă şi o asociere atât de puternică. Grila dublă BMW a fost prezentă constant pe modelele mărcii încă din 1933, cu puţine şi foarte notabile excepţii.

A devenit o parte atât de puternică din identitatea BMW, încât a fost prezentă, în formule surprinzătoare, acolo unde rolul a fost exclusiv estetic, inclusiv pe automobilele speciale de curse aşa cum au fost monoposturile de Formula 1, prototipurile pentru Le Mans sau chiar proiecte mai puţin cunoscute, aşa cum este proiectul american M1/C (care a concurat în IMSA în 1981).

De la debut şi până acum, într-o istorie de aproape 90 de ani, celebra formă dublă a fost mereu supusă transformării şi evoluţiei, de la orientarea iniţială verticală, designerii BMW au explorat mereu abordări şi soluţii noi. În prezent, în contextul automobilelor inteligente electrificate, celebra formă dublă evoluează de la grilă pentru radiatorul de răcire la un panou care susţine un sistem tot mai sofisticat de senzori, aşa că faimoasa grilă BMW are un viitor asigurat!

• Începutul: BMW 303 – 1933

Primul automobil BMW din istorie a ieşit de poarta fabricii Eisenach în 1929. Era produs sub licenţă Austin, purta numele BMW 3/15 şi folosea un motor cu patru cilindri în linie care dezvolta 15 CP. L-a scurtă vreme a fost urmat de BMW 3/20, o evoluţie pe baza lui BMW 3/15.

BMW 303 a fost lansat la Salonul Auto de la Berlin în februarie 1933 şi era o transformare notabilă de la primele două modele ale mărcii. Era primul automobil dezvoltat integral de BMW, primul care folosea un motor cu şase cilindri şi care folosea în premieră pentru marcă principiile de construcție ultra uşoară, cu un cadru din bare tubulare în forma literei A.

Noul BMW 303 aducea şi un element de design care avea să devină imediat definitoriu pentru marcă şi avea să fie folosit ulterior cu consecvență de-a lungul istoriei: grila dublă a radiatorului. În acelaşi, timp sigla mărcii a fost mutată de pe radiator pe capotă, pentru prima oară.

Grila dublă a fost preluată ulterior pe toate modelele interbelice, inclusiv de legendarul BMW 328. Victoriile pe care acesta din urmă le-a semnat în competițiile sportive, culminând cu victoria la clasă în ediţia maratonului Le Mans din 1939 şi în clasamentul general al Mille Miglia din 1940, au definit puternic imaginea sportivă a mărcii pentru deceniile care aveau să urmeze.

• Evoluţia: BMW 503 – 1956

După aşa-numitul „Înger Baroc” – BMW 501 şi BMW 502, marca germană a lansat al treilea model postbelic, unul cu linii moderne: BMW 503. Acesta a făcut loc unei grile duble complet cromate, pentru prima dată cu dimensiuni reduse pe înălţime. Pentru acest model BMW a apelat la serviciile unui designer din afara companiei, contele Albrecht Graf Goertz.

Formatul mai mic al grilei radiatorului a fost posibil şi pentru că aceasta nu mai era singura componentă de răcire a motorului, deşi BMW 503 folosea un motor V8. Era o evoluţie de la propulsorul folosit de BMW 502, primul model cu motor V8 din Germania postbelică. Construcţia ultra uşoară cu bloc de aluminiu a fost o altă premieră tehnologică sofisticată.

BMW 3200 CS din 1962 şi BMW 2000 CS din 1965 au continuat să păstreze forma grilei desenată de BMW 503.

• Design de legendă: BMW 507 – 1956

BMW 507 Roadster a apărut în acelaşi an cu BMW 503, dar cu un design mult mai extrovertit: a fost primul BMW cu două prize de aer mari orientate orizontal. Creatorul său era acelaşi Albrecht Graf Goertz. Acesta şi-a permis această licenţă creativă în proiectarea grilei duble.

Singura sursă frontală de aer proaspăt pentru radiatorul motorului V8 era însă plasată foarte jos. Astfel, un alt element de design distinctiv a apărut sub forma unor „branhii” poziţionate pe aripile faţă.

Lansat în anul 2000 ca un omagiu adus BMW 507, BMW Z8, desenat de Henrik Fisker, a preluat multe din elementele emblematice de design ale lui 507, inclusiv forma grilei şi „branhiile” laterale. Cu puţin sub 6.000 de unităţi produse, cu o caroserie şi şasiu din aluminiu, echipat cu motorul V8 folosit şi de modelul BMW M5 de la acea vreme, dar şi apariţia spectaculoasă într-un film cu James Bond, BMW Z8 a intrat deja în legendă.

BMW 507 este acum unul dintre cele mai emblematice modele ale mărcii, cu preţuri care ating cu uşurinţă în teritoriul de şase zerouri. Produs în numai 252 de exemplare, la lansare fost unul din marile eşecuri comerciale ale companiei, chiar dacă printre proprietari s-au numărat Elvis Presley sau Ursula Andress, în timp ce legendarul pilot Hans Stuck l-a pilotat în cursele de coastă. În contextul unor vânzări slabe, alături de dificultăţile reconstrucţiei postbelice, unul din cele mai râvnite modele BMW din prezent a fost şi unul din motivele pentru care BMW s-a confruntat cu probleme financiare majore la finalul anilor ’50.

• Excepţii notabile: BMW Isetta, BMW 600 şi BMW 700 din 1955, 1957 şi 1960

Maşinile enumerate reprezintă excepţia notabilă de la regulă în ceea ce priveşte folosirea grilei de radiator dublă. Cele trei modele dispuneau de motoare de cilindree şi putere mică, amplasate în spate şi nu necesitau un radiator de răcire, deci o grilă dublă, în faţă.

BMW Isetta şi apoi BMW 600, modele foarte accesibile, au asigurat volumele pentru a ţine forţa de muncă BMW angajată în momente dificile. Alături de acestea, succesul comercial al lui BMW 700 Coupe a asigurat baza financiară pentru relansarea companiei cu seria de modele ce avea să fie recunoscută ca „Noua Clasă”.

• Relansarea: BMW 1500 – 1961

Modelele din „Noua Clasă”, dezvoltate pe baza succesului modelului BMW 700, au marcat un punct de cotitură pentru BMW atât din punct de vedere tehnologic, ca imagine şi design, dar şi ca succes comercial.

Grila dublă a modelelor BMW 1500 şi BMW 1600, BMW 1800 şi BMW 2000 a fost foarte asemănătoare cu cea a modelului BMW 503, dar, în premieră, cele două părţi au apărut unite, mai înguste decât la toate modelele anterioare şi plasate în mijlocul a două grile orizontale largi. Acesta a fost modelul pentru designul frontal BMW până la începutul anilor ’80.

BMW 1500 a deschis o nouă gamă de modele BMW, supranumită „Noua Clasă”, baza gamei de modele moderne a mărcii. Purtând amprenta designerului BMW de la acea vreme, Wilhelm Hofmeister, modelul a prezentat prima dată şi alte două elemente de design care au devenit emblematice pentru BMW: lina mediană sculptată tridimensional, care taie suprafeţele laterale ale maşinii, şi curbura montantului C (stâlpii care susţin acoperişul şi luneta), care de atunci poartă numele Curba Hofmeister (Hofmeister Kink).

• Legenda super sportivă: BMW M1 – 1978

Legendarul supercar BMW M1 avea prize de aer plate datorită înălţimii reduse a părţii frontale, iar grila sa este una dintre cele mai mici utilizate vreodată pe un BMW. Grilele păreau „încorporate” şi separate de prizele de aer secundare de pe caroserie, dar şi flancate de faruri escamotabile.

Designul lui BMW M1 poartă semnătura Giugiaro şi era o evoluţie a conceptului BMW Turbo, lansat în 1972, cu prilejul Olimpiadei de la München, un proiect desenat de francezul Paul Bracq. Forma specială a caroseriei, foarte ascuţită, este reflectată şi de o soluţie constructivă unică pentru marcă, cu un motor poziţionat central.

Designul grilei duble a BMW M1 a  inspirat alte modele care au devenit emplematice pentru marcă, precum BMW Z1 (1987) sau BMW Seria 8 (1989).

• Electrificarea: BMW i3 – 2013

Grila dublă prezentă la BMW i3 are un design plat şi larg, o suprafaţă închisă şi accente în albastru, identificându-l ca un automobil electric BMW inovator.

Aerodinamica lui BMW i3 beneficiază de grila dublă închisă. Un desen similar al grilei s-a regăsit şi la BMW i8, un model plug-in hybrid cu motorul pe benzină amplasat în spate şi care împrumută din proporţiile lui BMW M1.

BMW i3 a fost cu adevărat un concept car în producţia de serie, cu rolul de platformă de inovaţii pentru marcă introducând un număr de idei foarte valoroase pentru BMW Group şi întreaga industrie auto: de la materiale şi soluţii de producţie (aşa cum este folosirea la scară mare a fibrei de carbon) la o nouă filosofie de utilizare (a fost de exemplu primul automobil care poate sugera prin sistemul propriu de navigaţie trasee cu transportul în comun).

Designerul său exterior a fost semnat de Richard Kim, dar BMW anticipa ideea de monovolum electric deja cu BMW E1, un concept car prezentat la Salonul Auto de la Frankfurt în 1991.

• Soluţii aerodinamice: BMW Seria 7, a şasea generaţie – 2015

A şasea generaţie BMW Seria 7 a însemnat o întoarcere la linii suple care întăresc o imagine agilă şi sportivă a limuzinei de lux. Noul model a venit încă o dată cu o serie foarte bogată de tehnologii revoluţionare. Acestea au inclus unul dintre cele mai sofisticate trenuri de rulare oferite de o limuzină de lux, care combină tracţiunea integrală, direcţia integrală, suspensia pneumatică, reglajul inteligent al amortizoarelor folosind şi un sistem de camere stereoscopice şi barele stabilizatoare active.

A şasea generaţie BMW Seria 7 a introdus şi farurile Laser adaptive cu funcţia Selective Beam sau controlul prin gesturi, precum şi cel mai puternice motoare V12 pe benzină sau cu diesel cu şase cilindri în linie care au purtat vreodată sigla BMW.

Alături de acestea, pentru un plus de eficienţă, grila a avut în premieră lamele controlate inteligent, integrate în spatele grilei duble. Acestea pot închide complet grila la nivelul caroseriei pentru optimizare aerodinamică şi un management termic sporit. Soluţia vine după ce vreme de aproape 20 de ani BMW a folosit „Air Flaps Control” integrat în spatele grilei.

BMW Seria 7 a primit o restilizare la începutul anului 2019, care s-a remarcat prin preluarea unor elemente de design de la conceptul BMW Vision Future Luxury, precum prizele de aer din partea frontală de jos sau grila de dimensiuni mai mari. Pentru a răspunde noilor proporţii a fost montată şi o grilă mai mare pe capotă, folosită şi pentru BMW X7.

Dar dacă designul exterior al modelului lansat în 2015 îi aparţinea lui Nader Faghihzadeh, cel care semna şi primul gran coupe din istoria companiei, versiunea restilizată a fost executată de Alexey Kehza.

• Un nou format: BMW Seria 3, a şaptea generaţie – 2019

A şaptea generaţie BMW Seria 3 a fost desenată tot de Alexey Kehza. În premieră, versiunile din familia BMW M – M340i şi M340d – au introdus o altă structură a grilei – barele verticale au fost înlocuite de un mesh de romburi, ca element de design distinctiv pentru versiunile sportive.

Același element de design a fost preluat ulterior şi pe modelele de înaltă performanță M135i de la BMW Seria 1, dar şi pentru toate modelele BMW Z4 şi BMW Seria 4.

Astfel, limbajul de design pentru emblematica grilă BMW este adaptat în funcţie de tipul de model: bare verticale simple pentru modelele de bază, grilă mesh pentru o serie de modele M sau sportivele Seria 4 şi Z4  şi grilă dublă pentru modelele de înaltă performanţă M, aşa cum sunt modelele BMW M5 sau BMW M8.

Pregătite pentru lansare în această lună sunt şi noile BMW M3 şi BMW M4, care vin încă o dată cu o interpretare nouă, cu conturul integrat în caroserie şi cu dispunerea orizontală a barelor duble specifice M.

• O nouă componentă: lumina! BMW X6, a treia generaţie – 2019

BMW X6 a fost întotdeauna modelul extrovertit al mărcii. Spre deosebire de BMW X5, modelul cu care împărtășește o serie de elemente constructive, BMW X6 se remarcă cu o interpretare a grilei duble care apare mai deschisă şi care inspiră mai multă forţă. Rezultat este obișnuint folosind numai 12 bare verticale în locul celor 14 de la BMW X5!

În acelaşi timp, BMW X6 a primit special, în premieră, o iluminare dinspre interior a conturului şi a barelor grilei radiatorului, disponibilă opţional cu numele BMW Iconic Glow.

BMW este primul producător din lume care oferă această soluţie, omologată pentru a fi folosită pe drumurile publice! Lumina se activează automat când funcţionează cel puţin faza scurtă a automobilului. Manual, utilizatorul poate dezactiva această funcţie.

Inspirat de tradiţie: BMW Serie 4 Coupe, a doua generaţie – 2020

Noul Seria 4 a fost anticipat la Salonul Auto de la Frankfurt din 2019 de BMW Concept 4. Conceptul avea un stil, într-o evocare a unor soluţii precum faimosul carosier Zagato, care compunea structura grilei din zeci de cifre 4 stilizate.

Lansat digital la nivel global în 2020, BMW Seria 4 Coupe dispune de o grilă faţă impunătoare, masivă, cu orientare verticală puternică, care evocă linia de design a modelelor interbelice, cu legături cu legendarul BMW 328 Mille Miglia Coupe şi BMW 328 Kamm Coupe.

Noul model marchează în premieră o diferenţiere clară a designului exterior faţă de BMW Seria 3 Sedan, complimentând setările mult mai sportive ale şasiului modelului Coupe.

• Platformă pentru tehnologie: BMW iX – 2021

La modelul electric BMW iX, grila dublă este o evoluţie care pleacă de la reperele setate de BMW i3. Grila pentru BMW iX a fost dezvoltată la Centrul de Tehnologie şi Construcţii Uşoare (LuTZ) BMW Group din Landshut şi este un simbol al transformării industriei.

Funcţiile de răcire au fost înlocuite de o platformă de senzori multifuncţională şi inovatoare pentru condus asistat şi automatizat. BMW numeşte această soluţie „shy-tech”: tehnologie care funcţionează discret şi care evită o aglomerare de forme care ar copleşi utilizatorul.

Pentru a garanta cea mai mare precizie posibilă atunci când se utilizează senzorul radar montat în spatele grilei, la fabricarea sa se foloseşte un proces de acoperire nanoscalară în vid. Aici, finisajul bicolor şi efectul 3D sunt produse prin vaporizare utilizând tehnologia laser şi printr-o tehnică de aplicare cu plasmă într-un nivel ridicat de vid.

Combinația între metoda bazată pe laser, dezvoltată special pentru producţia grilei de la iX, şi grosimea definită cu precizie a grilei asigură performanţa optimă a senzorilor radar într-un design al grilei unitar, fără modificări speciale ale designului pentru integrarea componentelor noi de tehnologie.

Noua grilă vine în preimeră absolută şi cu soluţii inteligente de protecţie. Un strat suplimentar de poliuretan reduce susceptibilitatea grilei de a se deteriora. Efectul de „autovindecare” a suprafeţei sale repară zgârieturile minore – de exemplu, în 24 de ore la temperatura camerei sau în cinci minute la o sursă de aer cald!

• Apariţii ale grilei BMW în motorsport